Metodologia de organizare și desfășurare a stagiului de adaptare și a probei de aptitudini

Metodologia de organizare și desfășurare a stagiului de adaptare și a probei de aptitudini în vederea recunoașterii calificărilor  de de asistent medical generalist, de moașă și de asistent medical, sub incidența Regimului general de recunoaștere a calificărilor profesionale, aprobată prinb Hotărârea  CN nr. 6/16.03.2018

 ART. 1

(1) Regimul general de recunoaștere a calificărilor profesionale se aplică în vederea  recunoașterii calificărilor asistenţilor medicali generalişti, moaşelor și asistenților medicali aflați în una din situațiile prevăzute la art.1 alin.(4) lit.a);c)-e) și alin.(5) din Legea nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Recunoașterea profesională în cazurile prevăzute la alin. (1) se face, după caz, cu măsuri compensatorii care constau în efectuarea unui stagiu de adaptare sau  susţinerea unei probe de aptitudini.

ART. 2

(1) Comisia naţională pentru recunoaşterea calificărilor de asistent medical generalist, de asistent medical şi de moaşă obţinute în Uniunea Europeană, Spaţiul Economic European şi Confederaţia Elveţiană, denumită în continuare Comisia, analizează calificarea solicitantului aflat în una din situațiile prevăzute la art.1 alin.(1), pe baza documentelor privind formarea şi experienţa profesională înaintate de acesta, stabilind dacă:

a) formarea profesională însușită acoperă discipline semnificativ diferite de cele incluse de titlul de calificare pentru profesia în cauză în România;

b) profesia respectivă cuprinde în România una sau mai multe activităţi profesionale reglementate care nu se regăsesc în profesia corespondentă pentru care solicitantul s-a format în  statulul membru de origine, precum şi dacă această diferenţă, caracterizată printr-o pregătire specială şi obligatorie în România, include discipline semnificativ  diferite de cele  care au condus la obținerea titlului de calificare de către  solicitant;

c) cunoştinţele dobândite de solicitant în decursul experienţei sale profesionale într-un stat membru sau într-o ţară terţă sunt de natură să acopere, total sau parţial, diferenţa semnificativă  de formare constatată în cadrul analizei comparative menționate.

(2) În sensul prezentei metodologii, discipline semnificativ  diferite înseamnă materiile a căror cunoaştere este esenţială pentru exercitarea profesiei şi în cazul cărora formarea urmată de solicitant prezintă diferenţe importante în ceea ce priveşte durata sau conţinutul, în raport cu formarea derulată în România, în profesia respectivă.

(3) Prevederile alin. (1) se aplică cu respectarea principiului proporţionalităţii anterior efectuării măsurii compensatorii de către solicitant.

ART. 3

(1) Cazurile în care recunoașterea profesională a calificărilor de asistent medical generalist, de moașă și de asistent medical obținute în alt stat membru se face cu măsuri compensatorii se stabilesc cu respectarea condițiilor prevăzute în acest sens de  Legea nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România cu modificările și completările ulterioare și la  propunerea motivată corespunzător a Comisiei în baza analizei comparative efectuată în conformitate cu prevederile art.2.

(2) Propunerea Comisiei se consemnează în Procesul verbal al ședinței de lucru în care s-a efectuat analiza comparativă a calificării profesionale în cauză, se aprobă de către Președintele OAMGMAMR și se comunică solicitantului;

(3) Comunicarea către solicitant va include obligatoriu și informații privind:

a) nivelul de calificare profesională necesar în România şi nivelul de calificare profesională deţinut de solicitant stabilit în baza clasific prevăzută de Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România cu modificările și completările ulterioare;

b) diferenţele semnificativ diferite prevăzute la art.2 alin.(2) şi motivele pentru care respectivele diferenţe nu pot fi compensate prin cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dobândite în decursul experienţei sale profesionale sau prin învăţare pe tot parcursul vieţii, validată în mod formal în acest scop de un organism relevant;

c) îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a opta pentru efectuarea stagiului de adaptare sau pentru susținerea  probei de aptitudini sau, după caz,

d) îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege privind obligația efectuării măsurii compensatorii stabilită în condițiile legii, de  către Comisie.

Art. 4

Solicitantul care îndeplinește condițiile menționate la art.3 alin.(3) lit.c va efectua masura compensatorie pentru care a optat in scris.

Art.5

(1) Stagiul de adaptare reprezintă exercitarea supravegheată, după caz, a activităților  de asistent medical generalist , de moașă sau de sistent medical în România, pe o durată de până la 3 ani, însoţit, eventual, de o formare profesională complementară.

(2) Condițiile de efectuare a stagiului de adaptare se stabilesc prin  protocol încheiat între OAMGMAMR și unități spitalicești acreditate pentru învățământ posliceal și universitar medical, cu respectarea în acest sens, a prevederilor  Legii nr.200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România cu modificările și completările ulterioare.

Art.6  (1) Conţinutul şi durata stagiului de adaptare se decid  de către Comisie pe baza evaluării prevăzute la art. 2(1) şi se efectuează sub responsabilitatea unui îndrumător de stagiu, membru OAMGMAMR calificat în profesia respectivă  care a dobândit gradul de principal și este salariat al unității spitalicești în care solicitantul va efectua stagiul de adaptare.

(2) Îndrumătorul de stagiu se desemnează prin Decizie a Președintelui OAMGMAMR la propunerea filialei pe teritoriul căreia se află unitatea spitalicească menționată la alin.(1).La finele stagiului, acesta va inainta Comisiei o caracterizare privind conduita solicitantului precum și abilitațile și capacitățile însușite.

Art.7. (1) Stagiul de adaptare se finalizează cu evaluarea de către Comisie a cunoştinţelor acumulate de solicitant pe durata stagiului, prin :

a)  o probă orală, sau

b) o probă scrisă, în  cazul în care solicitantul efectuează  formarea profesională complementară prevăzută la art.5(1).

(2) Conținutul și durata probelor  de evaluare  menționate la alin.(1) precum și bibliografia necesară susținerii probei scrise se stabilesc de către Comisie.

 (3) Probele de evaluare se notează cu calificativul ”admis” sau ”respins” și  se consemnează de către Comisie în procesul verbal întocmit la data susținerii acestora.

 (4) Solicitantul care la proba de evaluare a cunoștințelor acumulate pe durata stagiului de adaptare a obținut calificativul „respins” poate susţine o nouă probă  la o data stabilită de Comisie de comun acord cu acesta.

  ART. 8

(1)  Unitatea sanitară de pregătire, durata, conţinutul, condiţiile de efectuare a

stagiului de adaptare, proba prin care se va face evalurea cunoștințelor însușite și după caz bibliografia necesară susținerii probei scrise, se aduc la cunoştinţa solicitantului.

(2)  Data susținerii probei de evaluare a cunoștințelor acumulate pe durata stagiului

de adaptare se stabileste de Comisie de comun acod cu solicitantul.

 ART. 9

 Recunoaşterea calificării profesionale se face prin Decizie a Președintelui OAMGMAMR,  în baza rezultatelor probelor de evaluare menționate la art.7(1)și consemnate de Comisie în procesul verbal întocmit la data susținerii acestora şi respectiv a documentelor privind formarea şi experienţa profesională însuşite de solicitant.

 ART. 10

Proba de aptitudini se aplică ținând cont de faptul că solicitantul este un profesionist calificat în statul membru de origine sau de provenienţă și constă în verificarea exclusivă a cunoştinţelor profesionale însușite de acesta printr-un test scris , în vederea aprecierii aptitudinii de a exercita profesia în cauză în România.

 ART. 11

 (1) În vederea susţinerii probei de aptitudini, Comisia întocmește o listă de discipline neînsuşite prin diplomele sau titlurile de calificare ale solicitantului şi care constituie o condiţie esenţială pentru exercitarea profesiei în cauză în România, precum şi bibliografia aferentă.

 (2) Lista se stabileşte pe baza comparaţiei formării în profesie în România şi a celei însuşite de solicitant şi se aduce la cunoştinţa acestuia împreună cu bibliografia aferentă.

(3) Proba de aptitudini cuprinde şi noţiuni de deontologie profesională, aplicabile activităţilor în cauză în România.<