Se pare ca variola a fost prima boala pe care oamenii au incercat sa o previna prin inoculare si a fost prima boala pentru care a fost produs un vaccin. Vaccinul variolic a fost creat in 1796 de catre medicul britanic Edward Jenner, desi cel putin 6 oameni au utilizat aceleasi principii, ale inocularii, cu cativa ani mai devreme. Louis Pasteur a promovat conceptul vaccinarii prin munca sa in domeniul microbiologiei. Variola era o boala contagioasa si mortala, determinand 20 –60% morti ale adultilor contaminati si peste 80% morti ale copiilor. Atunci cand variola a fost in sfarsit eradicata, in anul 1979, ea omorase deja un numar estimativ de 300 – 500 milioane de oameni in secolul al 20-lea.
Acum, la inceput de an 2015 exista o foarte mare polemica in ceea ce priveste vaccinarea.
Un studiu realizat în 2009 arăta că un român din trei are puțină încredere în vaccinare, iar unul din zece nu are deloc încredere în această procedură.
O căutare pe Internet după “ vaccinare”, “pro”, “contra” sau “anti” returnează milioane de rezultate. Responsabili pentru sănătatea propriilor copii, părinţii își împărtășesc convingerile pe bloguri. De cealaltă parte, instituțiile și publicațiile științifice – adica noi, profesionistii in domeniul medical – folosim un limbaj neutru, academic. Pe site-urile profesionale, copiii sunt statistici. X% din micuți pot prezenta reacții adverse grave după vaccinarea cu Y.
De fapt, ce poate afla un parinte dornic sa se asigure ca ia cea mai buna decizie pentru copilul sau?
Pe 29 martie a.c., Medscape Medical News a publicat un material intitulat „CDC afirmă că nuexistă dovezi că vaccinurile multiple cresc riscul de autism”. Articolul preia concluziile unui studiu realizat de Frank DeStefano de la Centrul de Prevenire și Control al Bolilor (CDC) din Atlanta (SUA) și apărut în aceeași zi, online, în publicația științifică The Journal of Pediatrics. Studiul a fost realizat ca urmare a faptului că numeroși părinți și-au exprimat dorința să amâne vaccinarea copiilor, îngrijorați de rezultatele unei cercetări mai vechi, care lega vaccinarea RRO (Rujeolă-Oreion-Rubeolă) de autism.
Actualul studiu a comparat 256 copii cu autism cu 752 de copii sănătoși și a arătat că micuții care au dezvoltat autism nu au primit mai multe vaccinuri decât cei fără autism până la doi ani și nici mai multe tulpini într-o singură zi. Studiul care-i alarmase pe părinți și care lega vaccinul RRO de autism a fost condus de profesorul Andrew Wakefield din Marea Britanie. Ulterior, el a fost acuzat că a falsificat datele studiului (motiv pentru care și-a pierdut și dreptul de practică în Marea Britanie și a emigrat în SUA), iar concluziile sale au fost infirmate și de alte cercetări realizate de Institutul de Medicină din SUA.
Asistentul medical generalist este linia intai in ceea ce priveste discutiile cu parintii, pregatirea lor pentru campaniile de vaccinare si, inevitabil, cel care trebuie sa raspunda intrebarilor ingrijorate ale parintilor nehotarati, nelamuriti, sfasiati intre informatiile contradictorii si „sfaturile” primite.
Din acest motiv, este extrem de important sa avem cunostiinta despre existenta controverselor despre vaccinare, dar si sa avem acces la informatie de calitate care sa ne permita sa ne dezvoltam o filozofie personala precum si o strategie de transmitere a informatiei care sa ne sustina punctul de vedere. La o simpla, rapida si scurta enumerare, iata care sunt cele mai frecvent aparute afirmatii, cu care trebuie sa ne confruntam:
1. „Nu mai este nevoie să ne vaccinăm, pentru că bolile au dispărut”
2. „Persoanele care s-au vaccinat riscă să facă boala și la maturitate, deci degeaba ne vaccinăm”
3. „Persoanele care nu se vaccinează sunt un pericol pentru comunitate”
4. „Vaccinurile sunt un pericol pentru sistemul imunitar în formare al copilului. Tot ele se fac vinovate de creșterea numărului de alergii”
5. „Vaccinurile provoacă multiple reacții adverse pe termen scurt și, mai ales, pe termen lung, acestea din urmă fiind și mai puțin cunoscute”
7. „Poliomielita este, de fapt, provocată de excesul de zahăr”
8. „Cât ne vaccinăm?”
Decese în 2008 provocate de boli prevenibile prin vaccinare:
– 32% prin boli pneumococice (provoacă meningită);
– 30% – rotavirusuri (provoacă diaree);
– 13% prin Haemophilus Influenzae (pneumonie și meningită);
– 13% prin Bordetella Pertussis – tusea convulsivă;
– 8% prin pojar;
– 4% prin tetanos.
Date fiind aceste date statistice subliniem importanta faptului ca asistentele medicale sa ofere informatii corespunzatoare si consultanta in timpul campaniilor de vaccinare. Parintii copiilor ce urmeaza sa fie vaccinati, la fel ca si adultii ce urmeaza sa fie vaccinati, ar trebui sa fie informati despre:
1. Beneficiile vaccinarii
2. Unde si cand trebuie sa vina pentru urmatorul vaccin- mai ales pentru cazul in care avem de-a face cu un rapel.
3. Potentialele efecte adverse si cum sa le faca fata.
4. Ce boli pot fi prevenite prin vaccinare.
Riscurile boală vs riscurile vaccinării (conform cu www.cdc.gov)
Rujeolă
Rubeolă
Vaccin ROR
Difterie
Tetanos
Pertussis (tuse convulsivă)
Vaccin DTP
PROGRAMUL NAȚIONAL DE IMUNIZARE
Vaccinurile incluse în programul național de imunizare sunt gratuite.
Conform legislației, programul este obligatoriu, dar cu dreptul persoanei de a refuza vaccinarea. În Ordinul Ministerului Sănătății privind derularea programelor de sănătate se vorbește despre un calendar de vaccinare recomandat.
Pe langa vaccinurile incluse in programul national, se poate face imunizarea ocazionala in anumite situatii epidemiologice (cum ar fi epidemiile de gripa, de hepatita A) sau vaccinarea antirabica in cazul muscaturilor de caine.
In lume, 13 milioane de oameni mor din cauza bolilor infectioase in fiecare an. Mai mult de jumatate din acestia sunt copii sub varsta de 5 ani.
Cele mai multe decese pot fi prevenite prin imunizare. Si totul se rezolva printr-o injectie…
Oare merita riscul?
De ce trebuie imunizat copilul inainte de a merge la scoala?
Unele dintre imunizarile facute in perioada primului an de viata nu sunt suficiente pentru protectia copilului in anii de scoala.
Imunitatea fata de difterie, tetanos, tuse convulsiva si poliomielita poate sa dispara in timp. Imunitatea fata de pojar, varicela si rubeola poate sa nu apara sau sa fie prea scazuta dupa o singura doza de vaccin.
Imunizarea prescolarilor va duce la cresterea nivelului de anticorpi (substante din organism care lupta impotriva bolii) si realizeaza protectia acestora.
Atunci cand va prezentati cu copilul la medic pentru imunizarea prescolara veti avea ocazia de a verifica daca celelalte imunizari au fost facute adecvat.
1. Vaccinarea antituberculoza
2. Vaccinarea antihepatita B
3. Vaccinarea antipoliomielita
4. Vaccinarea DTP
5. Vaccinarea antirujeolica
6. Vaccinarea antirubeolica
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti,