În perioada 13-15 martie 2019, la Sinaia, am participat, împreună cu ceilalți experți din cadrul proiectului și cu membri ai echipei de implementare, la cea de a doua sesiune de formare în domeniul politicilor publice din cadrul proiectului POLMED. Participanţii au dat dovadă de interes, fiind şi de această dată activi pe tot parcursul colaborării, atât la partea de formare în domeniul politicilor publice, cât și la discuţiile declanşate în jurul temelor transversale abordate: egalitatea de șanse și dezvoltarea durabilă.
Componenta de egalitate de şanse face parte integrantă din aceste sesiuni de formare deoarece este evident că politicile publice trebuie să ţină cont şi să promoveze sistematic, explicit şi implicit, valori importante într-o societate democratică modernă precum egalitatea, dreptatea, respectarea (nu doar tolerarea) diversităţii dintre oameni. Egalitatea de şanse este o valoare fundamentală a societăţii iar în România, stat de drept, democratic, demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane reprezintă valori supreme garantate de lege. Principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegilor şi discriminării sunt stipulate în legea fundamentală, ân Constituţie, precum şi în legislaţia privind egalitatea de şanse şi antidiscriminare. Politicile publice care promovează egalitatea de şanse sunt deci acelea care răspund mai bine nevoilor cetăţenilor femei şi bărbaţi în diversitatea lor, contribuie la reducerea inegalităţilor sociale, oferă cadrele instituţionale pentru o societate democratică.
Deşi în ultimii ani s-au realizat eforturi impresionante la nivelul instituţiilor naţionale, regionale şi internaţionale în direcţia eliminării sau atenuării discriminărilor pe bază de gen, rasă, religie, orientare sexuală, etnie, vârstă, etc., studii şi analize pertinente indică existenţa în continuare de multiple decalaje sociale, economice şi culturale între diferite grupuri sociale. Populaţia de etnie romă se confruntă cu probleme de discriminare pe piaţa muncii şi în educaţie, precum şi cu percepţii negative din partea polulaţiei majoritare. Violenţa casnică, traficul de femei, decalaje salariale şi perpetuarea stereotipurilor de gen sunt doar câteva aspecte legate de situaţia femeilor comparativ cu bărbaţii. Persoanele în vârstă sau cele cu dizabilităţi nu au parte de o calitate a vieţii corespunzătoare. Mamele minore, familiile monoparentale sunt persoanele neasigurate sunt alte categorii sociale cu nevoi practice şi strategice specifice. Cu cât politicile publice vor fi mai incluzive în raport cu acest tip de probleme cu atât vor fi mai eficiente, cu atât va creşte calitatea porcesului legislativ, cu atât politicile generate vor fi mai relevante pentru societate în ansamblul ei dar şi pentru grupuri de cetăţeni particulare.
Modulul de egalitate de şanse (i) a creionat succinct o serie de noţiuni şi concepte de bază (egalitate vs. echitate, egalitate de şanse vs. egalitate de oportunităţi, egalitate de drepturi dar şi de responsabilităţi, discriminări directe/indirecte/multiple, abordare integratoare a egalităţii de şanse) (ii) a oferit câteva informaţii importante legate de cadrul normativ şi instituţional existent în domeniu (legi specifice, instituţii de profil-precum ANES, CNCD, ONGuri, Comisii în Parlament, etc.) şi (iii) a sugerat câteva modalităţi de a evalua concret gradul de integrare a problemelor de egalitate de şanse în politicile publice.
Au fost discuţii interesante, cu păreri diverse, legate de poziţionarea în raport cu politicile afirmative sau cu preluarea fără adaptare a unor reglementări şi pachete din alte ţări cu democraţii mai dezvoltate. La finalul modulului participanţii au fost rugaţi să dea un verdict legat de gradul de integrare a problemelor de egalitate de şanse în politicile publice din domeniul sănătăţii: Sunt ele oarbe, neutre, sensibile sau transformative din acest punct de vedere? Majoritatea le-au considerat mai curând neutre. Este deci loc pentru eforturi suplimentare de tipul cursurilor de formare şi conţtientizare din acest proiect pentru ca pe viitor politicile publice din sănătate să de vină sensibile cu adevărat la problematica (vastă) a egalităţii de şanse. Toţi- cadre medicale şi pacienţi deopotrivă vom avea doar de câştigat.
Laura Grunberg
Expert politici publice
Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti,