Știri din Bruxelles
Anul 2018 – Ediția nr. 14
CUPRINS:
Conferința Europeană de Sănătate Publică
Interviuri resursă
o Sănătate în toate politicile
o Abordarea holistică a cererii de sănătate
o Digitalizarea sănătății
o Lipsa investițiilor post Brexit pentru sectoarele sănătății din Europa
o Sisteme de sănătate durabile pentru terapii inovatoare
o Registrul Electronic European de Sănătate
Conferința Europeană de Sănătate Publică
La începutul unei campanii foarte imprevizibile și, fără îndoială, plină de provocări, pentru alegerile europene și numirea unui nou colegiu al comisarilor, am considerat că este interesant să împărtășim cu dumneavoastră câteva articole recent publicate și care se referă la îngrijirile de sănătate. În mod evident, articolele pe care le veți citi nu exprimă opinia ENC, ci sunt menite să lanseze dezbateri, să devină un stimulent pentru a gândi și a acționa la nivel local, European, personal și colectiv, pentru a face auzită vocea asistentului medical pe perioada planificării Programului European de Sănătate al Uniunii pentru 2021-2027 și a bugetului acestuia.
În primul rând, cu ocazia acestei Ediții Speciale a Știrilor din Bruxelles, avem plăcerea de a vă invita la cea de-a 11 a Conferință Europeană de Sănătate Publică (EPH) intitulată Vântul schimbării: către noi modalități de îmbunătățire a sănătății publice din Europa, care va avea loc la Ljubljana, în perioada 28 noiembrie-1 decembrie 2018. Această conferință este legată de programul ESF+.
În luna mai 2018, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă privind un nou Program al Fondului Social European Plus (ESF+), pe baza cadrului financiar multianual propus pentru perioada 2021-2027. Acesta va servi drept principalul instrument financiar UE care va ghida investițiile și implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale, inclusiv politicile de sănătate.
Aspectele legate de sănătate ale Programului ESF+ au ca scop facilitarea sinergiilor cu alte instrumente UE care furnizează finanțare proiectelor legate de sănătate. Programul ESF+ combină fondurile și programele existente, inclusiv:
Fondul Social European (ESF) și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI)
Fondul de Ajutor European pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD)
Programul pentru Ocuparea forței de muncă și Inovarea Socială (EaSI)
Programul de sănătate.
Finanțarea Programului ESF+ se va axa pe trei domenii principale:
1) Primul acoperă ex-ESF și asistența materială de bază pentru cele mai defavorizate persoane
2) Al doilea va acoperi inițiativele de promovare a ocupării forței de muncă și inovării sociale (EaSI)
3) Al treilea acoperă inițiativele ce au ca scop prevenirea riscurilor de sănătate și promovarea sănătății publice.
Domeniul Programului ESF+ privind sănătatea va susține politicile de sănătate publică pentru a atinge obiectivul de asigurare a unui nivel ridicat de protecție a sănătății în cadrul Uniunii. De asemenea, se așteaptă să completeze alte acțiuni ESF+, în abordarea problemelor privind sănătatea, identificate în semestrul european. Integrarea sănătății în programul ESF+ va conduce la noi sinergii mai puternice, cu alte componente ale Pilonului European al Drepturilor Sociale.
De fapt, cea de-a 11 a Conferință Europeană de Sănătate are ca scop dezvoltarea de parteneriate la toate nivelele și între diferiți actori, pentru îmbunătățirea sănătății populației. Parteneriatele sunt relevante în mod deosebit în cadrul comunității locale, unde oamenii trăiesc și lucrează. Este extrem de important ca factorii de decizie, profesioniștii din diverse sectoare și organizații non guvernamentale să lucreze împreună pentru stabilirea bunăstării populației prin diverse metode, printre care -condiții de trai favorabile și promovare curprinzătoare a sănătății, contribuind astfel în mod comun la o sănătate mai bună pentru toți. Această viziune va fi explorată în cadrul sesiunilor plenare.
Interviuri resursă
Karin Kadenbach: Toate inițiativele politice urmărite de UE iau în considerare sănătatea publică (The Parliament Magazine)
Karin Kadenbach (S&D): Politician austriac, Membru al Parlamentului European și Membru al Partidului Social Democratic
Forumul European de Sănătate Gastein de anul trecut a subliniat necesitatea sănătății în toate politicile. Deputatul austriac, Karin Kadenbach, vicepreședinte al Forumului vorbește despre motivul pentru care ideea este încă valabilă, despre importanța alegerilor politice îndrăznețe și despre modul în care Parlamentul ia poziție în favoarea sănătății noastre.”
Sănătatea nu este o competență UE – în ciuda acestui lucru, cum poate contribui UE la acest domeniu politic ?
Chiar dacă sănătatea nu se încadrează în sfera legislativă a instituțiilor europene, încă există un rol cheie al UE în îmbunătățirea sănătății cetățenilor săi. Toate inițiativele politice urmărite de către UE iau în considerare sănătatea publică. De aceea, UE poate conduce prin exemplu atunci când este vorba despre dezvoltarea politicilor conduse de scopul îmbunătățirii și protecției sănătății cetățenilor.
UE poate ajuta statele membre să își uniface resursele și să faciliteze schimbul de bune practici și cunoștințe între țări. Prin practică, am învățat că unirea forțelor prezintă adesea oportunități nebănuite de dezvoltare și durabilitate, iar sistemele de sănătate din Europa au nevoie exact de aceste lucruri. De asemenea, colaborarea dintre țări ajută crearea de legături și la evaluarea holistică a sănătății din Europa.
Obținerea unei imagini de ansamblu bune și cunoașterea nevoilor de resurse reprezintă primul pas către crearea unor sisteme eficiente și durabile și către asigurarea că nu irosim resurse valoroase prin reinventarea roții.
Bolile legate de vârstă, cum ar fi demența, sunt în dezvoltare și reprezintă în prezent principala cauză de deces în rândul femeilor. Se așteatptă ca în curând să crească și numărul de afecțiuni cardiace și să devină principala cauză a decesului în rândul bărbaților. Cum ar trebui să acționeze factorii de decizie europeni în abordarea acestor amenințări, în creștere, la adresa sănătății?
În primul rând, factorii de decizie din Europa ar putea lucra împreună pentru a contribui la crearea unei baze de date cu o structură care să permite colectarea și analiza datelor europene epidemiologice. Aceasta va ajuta la o mai bună înțelegere și la anticiparea tendințelor și dinamicii în ceea ce privește aceste boli, și o mai bună adaptare a eforturilor de prevenire.
Totuși, acesta este doar începutul; dedesubturile sunt mult mai complexe. Prevenirea și diagnosticarea bolilor pot avea loc doar când oamenii au acces la îngrijiri în timp util, iar Europa este în continuare marcată de inegalități semnificative în ceea ce privește accesul la îngrijire și tratament pentru demență. Abordarea amenințării bolilor legate de vârstă sau a oricăror alte boli, necesită acces la îngrijiri de sănătate de calitate înaltă. În cele din urmă, factorii de decizie ar putea lucra în scopul responsabilizării paciențilori și a îngrijitorilor acestora, fie prin modalități tradiționale, fie prin promovarea utilizării tehnologiilor digitale și a roboticii, ajutând persoanele care suferă de demență să trăiască autonom pentru o perioadă extinsă de timp.
Oamenii trăiesc mai mult, dar nu întotdeauna cu o stare bună de sănătate. Oare acest lucru sugerează că inițiativele active UE privind îmbătrânirea au avut un impact minor? Ce trebuie făcut pentru a asigura că o viață mai lungă înseamnă o stare bună de sănătate?
Populația care îmbătrânește prezintă o problemă importantă pentru toate societățile europene. Va fi nevoie de timp pentru a vedea beneficiile acestor inițiative pe teritoriul unui continent atât de divers precum Europa – de asemenea, ținând cont că îmbătrânirea sănătoasă și active începe în momentul nașterii. Cu toate acestea, există într-adevăr oportunități de promovare a planului privind îmbătrânirea sănătoasă. Îmbătrânirea sănătoasă și activă, precum și sănătatea în sens larg, reprezintă chestiuni ce ar trebui abordate în cadrul procesului de elaborare a politicilor, nu numai de către miniștrii sănătățăii. Sănătatea noastră este în centrul tuturor lucrurilor și ne întâlnim cu ea în fiecare zi: de la aerul pe care îl respirăm, la alimentele pe care le consumăm.
Acest lucru demonstrează relevanța sănătății ca problemă ce ar trebui discutată în toate arenele politice, de la cei ce se ocupă de schimbările climatice, la cei care se ocupă cu ambalarea alimentelor. Inițiativa ‘Sănătate în toate politicile’ a fost introdusă anul trecut în cadrul Forumului European de Sănătate Gastein și poate garanta faptul că oamenii trăiesc mai mult cu o stare bună de sănătate.
Frecevența atacurilor de cord și a accidentelor vasculare cerebrale a scăzut, în timp ce numărul problemelor de sănătate mintală, diabet și obezitate crește. Având în vedere că Europa se confruntă cu o schimbătoare în ceea ce privește sănătatea, care ar trebui să fie prioritatea sistemelor de sănătate?
Apariția bolilor netransmisibile (NCDs) precum diabetul, cancerul și problemele de sănătate mintală, reprezintă, într-adevăr, una dintre cele mai mari provocări contemporane. Numai luna trecută, Organizația Mondială a Sănătății a emis cifre îngrijorătoare care indică că Europa reprezintă 23.4% dintre cazurile de cancer de la nivel mondial și 20.3% din decesele cauzate de cancer la nivel mondial, în ciuda faptului că Europa reprezintă doar 9% din populația globală. Este nevoie urgentă de soluții. Desigur, prevenirea este o prioritate importantă, dar ar trebui să ne concentrăm și pe transformarea sistemelor noastre de sănătate. Trebuie să ne asigurăm că sistemele noastre de sănătate pot răspunde creșterii numărului de boli netransmisibile, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al disponibilității unei forțe de muncă competente.
Trebuie să ne asigurăm că sistemele de sănătate sunt durabile, compatibile pe termen lung și suficient de rezistente pentru a răspunde cerințelor necunoscute din viitor. Acest lucru implică asigurarea utilizării eficiente a resurselor, într-o manieră personalizată, și reducerea cheltuielilor inutile.
De asemenea, trebuie să ne asigurăm că spitalele sunt echipate cu cele mai noi tehnologii și date disponibile, astfel încât profesioniștii să poată înțelege în mod adecvat starea individuală a pacientului și să ofere îngrijirea corespunzătoare. Sustenabilitatea și sănătatea în UE reprezintă, drept urmare, principalele puncte de interes ale Forumului European pentru Sănătate Gastein de anul acesta, și o discuție oportună dacă dorim să atingem Obiectivele de Dezvoltare Durabilă până în anul 2030 și înainte de schimbarea instituțională de anul viitor.
Forumul Gastein de anul acesta are ca temă alegerile politice îndrăznețe pentru Agenda 2030. Ce alegeri îndrăznețe considerați că ar trebui să facă factorii de decizie în ceea ce privește sănătatea? Considerați că Europa contribuie îndeajuns la atingerea obiectivelor Agendei 2030?
Eu consider că alegerile politice îndrăznețe pentru Agenda 2030 cuprind reforme practice, curajul de a avansa pragmatic și pregătirea de a renunța la structurile învechite. Este important să ne dăm seama că sănătatea nu ar trebui dezbătută doar în sectorul sănătății, ci în toate sectoarele politice. Trebuie să demonstrăm, în mod clar, că există un cost cantitativ de inacțiune atunci când vine vorba despre politicile de sănătate.
Având în vedere viitoarele alegeri europene, cetățenii noștri se pot asigura că subiectul sănătății va ajunge în topul agendei Europene și că putem lucra proactiv pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Atingerea acestor obiective este o componentă puternică a agendei politice europene.
Obiectivele au ghidat activitatea Parlamentului European în ultimii ani și sunt integrate în programul de lucru general al UE. De asemenea, UE colaborează cu statele membre la realizarea Agendei 2030.
În comunicatul său din luna noiembrie 2016 privind un viitor sustenabil pentru Europa, Comisia Europeană a subliniat, de asemenea, faptul că reformele și politicile fiscale pot consolida durabilitatea sistemului de sănătate și de pensii al Europei.
Brexit-ul reprezintă o amenințare la adresa sănătății publice și cercetării?
Brexit-ul este o provocare, inclusiv pentru sănătate și cercetare. Trebuie să ne asigurăm că sănătatea și siguranța pacienților și cetățenilor sunt protejate în orice scenariu. Brexit înseamnă, de asemenea, că este necesară garantarea siguranței cetățenilor, în ciuda climatului politic turbulent. Trebuie să ne asigurăm că accesul lor la medicamente și tratament nu va fi compromise, și că acordurile dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană cu privire la acestea, sunt fără cusur. Aceasta se referă la întregul proces: de la furnizarea medicamentelor, la reglementarea pieței și farmacovigilență.
De asemenea, trebuie să ne asigurăm că eforturile continue de cercetare pot continua fără întrerupere și că pacienții, atât din UE cât și din Regatul Unit, vor beneficia în continuare de cele mai recente inovații.
Actualul subiect fierbinte este populismul, și există unele temeri legate de imigrație. Oare aceste aspecte îi distrag pe factorii de decizie de la a se ocupa de problemele de sănătate importante? Ținând cont de alegerile europene ce vor avea loc în luna mai a anului viitor, este esențial să se protejeze poziția sănătății pe agenda europeană. Până la urmă, subiectul populismului și cel al imigrației ilustrează necesitatea de a aborda sănătatea la nivel European, în toate politicile și în toate domeniile politice.
Trebuie să abordăm inegalitățile în domeniul sănătății de pe teritoriul Europei și să ne asigurăm că toți cetățenii au acces la îngrijiri de calitate. Inegalitățile sunt cele care contribuie la nemulțumirea cetățenilor față de partidele politice și de guvernele lor, alimentând agenda populiștilor. Sunt convins că, în cadrul Parlamentului European, suntem capabili să ne confruntăm cu toate problemele importante, inclusiv cu migrația și sănătatea, fără a fi distrași de teamă. Câteva dintre cele mai importante fișe legislative adoptate în ultimele luni demonstrează obiectivele noastre și angajamentul nostru față de o viață mai bună pentru cetățenii europeni.
Suntem aproape de finalul acestei legislaturi. Care considerați că este cea mai mare realizare a Parlamentului în ceea ce privește politica de sănătate?
În ultimii câțiva ani, Parlamentul Eruopean nu numai că a reușit să mențină impulsul pe o gamă largă de probleme de sănătate complexe, ci și-a exprimat preocupările sensibile cu privire la punctele de interes. Raportul din proprie inițativă privind ‘opțiuni UE de îmbunătățire a accesului la medicamente ilustrează că Parlamentul European nu se va da în lături de la confruntări și că este gata să susțină sănătatea și drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni.
Raportul demonstrează că Parlamentul se angajează să abordeze acele probleme care ating Europa în centrul său: accesul cetățenilor la tratamente și disponibilitatea îngrijirilor medicale, precum și problema prețurilor ridicate ale tratamentelor inovatoare și problema nevoilor neîntâmpinate. În acest sens, Parlamentul a pus bazele viitorului sănătății în Europa.
Link-ul către acest interviu aici: https://www.theparliamentmagazine.eu/articles/interviews/karin-kadenbach-all-policy-initiatives-pursued-eu-take-public-health-account
Servicii de îngrijire holistică: mai mult, nu mai puțin (The Parliament Magazine)
Kateřina Konečná (GUE/NGL): Politician ceh și membru al Parlamentului European din anul 2013. Co-președinte ca Membru al Grupului de Interes al Parlamentului European pentru accesul pacienților la îngrijiri de sănătate.
Multe se întâmplă în legislația de sănătate publică a UE, dar nu totul este pozitiv. Sunt din ce în ce mai sceptică în ceea ce privește evoluțiile viitoare în acest domeniu. Deși 70% dintre europeni doresc să se ocupe mai mult de sănătate și de problemele sociale, se pare că lucrurile merg în direcția opusă. Întrucât ne pregătim pentru cadrul financiar multianul post 2020, îmi expărim îngrijorarea în ceea ce privește planurile de îmbinare a programului de sănătate UE cu un Fond Social European + extins. Deși dorința de a aborda determinanții socio-economici ai sănătății este pozitivă, noua structură de guvernare reprezintă o îngrijorare, cu zvonuri că nu va exista niciun comisar de sănătate, poate chiar și niciun DG Sante în următoarea perioadă legislativă. Fondurile se află sub amenințare, cu o propunere de reducere cu 8% comparativ cu perioada 2014-2020. Aceasta înseamnă că i se cere instrumentului Fondul Social European+ să facă mai multe, cu mai puține resurse. De fapt, bugetele pentru sănătate ar trebui să crească semnificativ ca parte a unui program de sănătate consolidat.
Anul trecut, am făcut parte din Campania Forumului Pacienților Europeni pentru a crește gradul de conștientizare în ceea ce privește obstacolele cu care se confruntă pacienții în accesarea serviciilor de îngrijire și plasând acoperirea universală cu servicii medicale în centrul dezbaterii politice. Acest subiect este foarte aproape de sufletul meu. Eu sunt co-președintele grupului de interes al Parlamentului European pentru Accesul Pacienților la servicii de îngrijire, și membru al unei game largi de organizații a pacienților. În ciuda faptului că au fost făcute multe progrese, de exemplu în ceea ce privește colaborarea în cadrul sistemului de sănătate și în rândul profesioniștilor din domeniul îngrijirilor de sănătate, este nevoie de mult mai multe. De aceea, eu susțin o colaborare mai profundă între statele membre în domeniul îngrijirilor de sănătate, chiar dacă sănătatea publică nu este competența exclusivă a Uniunii Europene.Trebuie să cunoaștem și să identificăm nevoile individuale ale pacientului, dacă dorim să adaptăm îngrijirile în mod adecvat, implementând accesul la o gamă holisitică de servicii de sănătate și conexe.
Problema majoră în acest domeniu rămâne conexiunea slabă nu numai între sistemele de sănătate individuale naționale, ci și între sistemele de sănătate și cele de asistență socială. Factorii de decizie și societatea civilă trebuie încurajați să implementeze acțiuni intersectoriale pentru sănătate sau riscă daune economice uriașe.
În țara mea, Republica Cehă, sistemul nostru de sănătate se opune fervent plăților unor prețuri mari pentru medicamentele pentru pacienții cu boli sau leziuni rare, doar din cauza costurilor.
În același timp, companiile publice de asigurări nu realizează că fără tratament, acest pacient poate deveni invalid, handicapat sau că poate fi exclus de la locul de muncă. Costurile nu sunt economisite, ci pur și simplu trec de la sănătate la sistemul de asistență socială, unde ar putea rămâne zeci de ani, la un preț mult mai mare decât cel al tratamentului. Este o greșeală de calcul uriașă, care irosește resurse limitate.
De asemenea, ar trebuie să promovăm prevenirea, care încurajează îmbătrânirea sănătatoasa și activă, pentru reducererea prevalenței bolilor cronice și a co-morbidității. Statele membre trebuie să promoveze cercetarea privind modul în care coordonarea eficientă între sisteme creează o prestare mai eficientă a serviciilor de sănătate. De exemplu, eu văd un potențial uriaș de cooperare în finanțarea și cercetarea bolilor rare. Aproximativ 30 de milioane de cetățeni europeni sunt afectați într-un anumit moment, de una dintre cele 6000 sau mai multe boli rare. Cu toate acestea, doar 5% dintre acestea dispun de tratamente eficiente.
Micile comunități de pacienți și expertiza, precum și răspândirea geografică, adâncesc inegalitățile dintre țări și regiuni în accesarea tratamentului și a îngrijirilor medicale și sociale adecvate. Ar trebui să ne asigurăm că grupurile de pacienți, inclusiv aceste grupuri vulnerabile, sunt capabile să colaboreze sistematic în ceea ce privește problemele de sănătate.
De asemenea, trebuie să promovăm o abordare centrată pe pacient pentru reformarea sistemelor de sănătate, către o frunizare de servicii integrate, menite să răspundă cel mai bine nevoilor pacienților pe tot parcursul îngrijirilor.
Anul acesta, Comisia Europeană a prezentat o propunere de stimulare a cooperării între statele membre pentru evaluarea tehnologiilor de sănătate. Propunerea legislativă, pentru care sunt raportor alternativ, intenționează să centralizeze evaluarea clinică a noilor medicamente și a noilor dispozitive medicale pe teritoriul întregii Europe. Deși este un prim pas excelent, nu este suficient.
Toate celelalte domenii ale ETM, conectate strâns cu accesul la gama holistică a sănătății și serviciilor sociale, vor rămâne – potrivit propunerii – subiectul cooperării voluntare, lucru care nu se va schimba pentru cel puțin un deceniu. Negocierile Parlamentului în privința acestui dosar sunt aproape încheiate, iar eu rămân sceptică.
În mod clar, statele membre nu doresc acest lucru și chiar și în cadrul Comisiei ENVI, propunerea a fost atenuată. Deși parțial am avut succes în promovarea participării organizației de pacienți în cadrul ETM, implicarea semnificativă și obligatory a pacientului în acest proces, este esențială pentru asigurarea că evaluările tehnologiei medicale sunt efectuate în interesul pacienților.
UE și statele sale membre trebuie să acționeze în scopul eliminării lacunelor inacceptabile, pentru a depăși obstacolele și pentru a reduce accesul nesatisfăcător la îngrijiri de sănătate. De asemenea, trebuie să ia în serios problema unei abordări integrate a îngrijirilor de sănătate și a serviciilor sociale. Până la urmă, sănătatea este o parte fundamentală a bunăstării Europei. Sper că acest aspect va juca un rol important în alegerile pentru Parlamentului European de anul viitor.
Link-ul către acest articol aici: https://www.theparliamentmagazine.eu/articles/opinion/holistic-healthcare-more-not-less
“Transformarea digitală a sănătății și a îngrijirilor va îmbunătăți viața tuturor cetățenilor europeni” (TIC & Sănătate, Transformarea Îngrijirilor de Sănătate prin intermediul tehnologiilor)
Vytenis Andiukaitis: Comisar European responsabil de Sănătate și Siguranța Alimentelor.
Comisia Europeană are o viziune ambițioasă în ceea ce privește viitorul sănătății digitale:
Acordarea accesului la date personale de sănătate oriunde în Europa.
Conectarea la date masive pentru cercetare genomică și pentru detectarea focarelor de boli infecțioase.
Finanțarea proiectelor de cercetare digitală de nivel înalt, pentru dezvoltarea noilor produse farmaceutice și combaterea bolilor rare .
“Este important să garantăm o finanțare pe termen lung, pentru ca ambițiile noastre privind sănătatea digital, să devină realitate, dar și mai importantă este disponibilitatea și expertiza tuturor partenerilor în acest scenariu.” declară Vytenis Andriukaitis, Comisar European pentru Sănătate și Siguranța Alimentelor.
Pentru Vytenis Andriukaitis, viitoarea digitalizare a sănătății și îngrijirilor reprezintă cheia problemelor comune din societatea UE.
“Doar prin unirea forțelor la nivel European, putem maximiza potențialul revoluției digitale. Folosirea tehnologiei digitale într-o manieră strategică și coordonată poate crește bunăstarea a milioane de cetățeni și poate schimba radical modul în care sunt furnizate serviciile de sănătate și îngrijire, către pacienți.” Într-un interviu din “TIC&sănătate” Vytenis Andriukaitis explică modul în care Comisia Europeană susține și permite schimbarea digitală în îngrijirea de sănătate europeană. “Fiind eu însumi medic – am lucrat mulți ani ca și chirurg cardiolog– am văzut modul în care îngrijirile de sănătate s-au schimbat radical în ultimele decenii. Oamenii trăiesc mai mult ca niciodată, dar nu mereu cu o stare bună de sănătate. Medicii observă cum crește numărul bolilor netransmisibile, cauzate de factori de risc cum ar fi tutunul, alcoolul și obezitatea. De asemenea, observăm o amenințare din ce în ce mai mare din partea bolilor infecțioase, din cauza rezistenței crescute la antibiotice și a agenților patogeni noi sau reemergenți. În același timp, simțim în continuare presiunea austerității și apelul pentru mai multă eficiență.”
“Pe de altă parte, am observant progrese incredibile în știința medicală și cercetarea farmaceutică. Diagnosticul este mai precis și mai rapid ca oricând. Pacienții primesc un tratament mai bun și individualizat. În opinia mea, tot acest progres este posibil datorită a doi factori principali: digitalizarea și colaborarea. Nu numai colaborarea între toți experții remarcabili din diverse discipline medicale, ci și cooperarea transfrontalieră.”
Pentru Comisarul Andriukaitis, continuarea investițiilor și a cooperării în domeniul îngrijirii digitale este fundamental. La începutul acestui an, Comisia Europeană a adoptat o strategie de accelerare a acestui proces.
Domnule Comisar Andriukaitis, de ce își asumă Comisia Eruopeană un rol atât de activ în ceea ce privește sănătatea digitală
“Deși politicile de sănătate sunt, în principal, conduse de guvernele naționale sau regionale, Uniunea Europeană are câteva sarcini în acest domeniu. De exemplu, suntem responsabili de prevenirea și gestionarea amenințărilor transfrontaliere de sănătate și de structurarea pieței unice a produselor farmaceutice. De asemenea, susținem la nivel național investițiile în infrastructură, asistență în reformele politice sau finanțarea proiectelor comune de cercetare. Și să nu uităm că o piatră de temelie a Uniunii – libera circulație a cetățenilor noștri – este în prezent o realitate pentru o mulțime de oameni. Milioane de cetățeni UE călătoresc, lucrează sau trăiesc în alte țări și se așteaptă să aibă acces la cele mai bune servicii medicale oriunde în Europa.”
Referindu-ne la mobilitatea cetățenilor: cum le poate ușura viața inovația digitală?
“Majoritatea țărilor europene au înregistrat recent progrese importante în digitalizarea sistemelor de sănătate. Medicii dețin registre digitale ale pacienților, spitalele împărtășesc rapoartele cu medicii de familie, rețetele pentru farmacii sunt digitalizate, însă în momentul în care călătorești în altă țară și trebuie să mergi la farmacie sau la medic, totul se întoarce la vechile documente pe hârtie. Sau, și mai rău, imaginați-vă că sunteți dus de urgență la un spital din străinătate, iar medicul trebuie să dea mai multe telefoane sau să facă mai multe teste pentru a-ți afl grupa de sânge, alergiile sau alte informații medicale esențiale, pierzând timp prețios. Pentru a aborda această problemă, în prezent dezvoltăm un sistem digital european prin care se poate face schimb de date de sănătate. Acest lucru necesită atât crearea unei platforme informatice, cât și asigurarea interoperabilității dintre diferitele sisteme naționale de informare din domeniul sănătății. Este o adevărată provocare, întrucât astăzi ne confruntăm cu o mare fragmentare și cu lipsa interoperabilității sistemelor noastre de informare din domeniul sănătății, chiar și în interiorul țărilor.”
În primă fază, schimbul va include rezumatele pacienților și prescripțiile electronice. Aceste două cazuri de utilizare a schimbului de date ale pacientului va începe la finalul anului 2018, între 9 țări europene. Până în anul 2020 se așteaptă să se alăture peste 20 de state membre UE, inclusiv Olanda. În paralel, explorăm și posibilitatea schimbului de registre electronice de sănătate complete.
“Nu numai că cetățenii vor avea acces la datele personale de sănătate, ci vor avea și un rol mai activ. Prin utilizarea dispozitivelor mobile și a aplicațiilor mobile de sănătate, se pot implica activ în promovarea sănătății și în auto-gestionarea bolilor cornice.”
Putem distribui și face schimb de informații medicale personale, fără a încălca confidențialitatea?
“Aceasta este, într-adevăr, o preocupare reală. Atunci când ne-am pregătit strategia, am colectat punctele de vedere a aproximativ 1500 de cetățeni. În timp ce aproape 80% dintre aceștia au fost de acord că schimbul de date de sănătate ar putea fi benefic pentru îmbunătățirea tratamentului, diagnostic și prevenire, aceeași cifră a considerat că riscul încălcării confidențialității reprezintă un obstacol major.”
“Cetățenii trebuie să dețină controlul în continuare și să fie capabili să își împărtășească datele de sănătate în siguranță, cu părțile autorizate. Acest lucru este valabil pentru tratamentele medicale, dar și pentru serviciile de prevenire, cercetare sau pentru orice alt scop pe care îl consideră adecvat. Accesul neautorizat trebuie prevenit.”
Cum va garanta UE acest lucru?
“Cele mai importante sarcini păentru UE sunt elaborarea standardelor de calitate și fiabilitate a datelor, registrele electronice de sănătate standardizate și standardele privind securitatea informatică în materie de sănătate, iar aceste lucruri depășesc granițele naționale și nicio țară nu poate rezolva pe cont propriu. Odată cu intrarea în vigoare, în luna mai, a noului Regulament General privind protecția datelor, este responsabilitatea statelor membre să asigure dispozițiile necesare pentru securitatea și confidențialitatea datelor. Încurajăm statele membre să implementeze normele privind protecția datelor într-o manieră armonizată, astfel încât să putem evita osbtacolele nedorite în schimbul transfrontalier de date și în utilizarea secundară a datelor pentru cercetare.”
Ați menționat, de asemenea, sprijinul european față de cercetarea și inovația digitale.
“ Într-adevăr, acesta este un domeniu în care Europa are încă un potențial uriaș și neexploatat. Colectarea și analiza datelor la scară europeană va ajuta la elaborarea noilor produse farmaceutice sau ne va permite să descoperim modele care ne vor conduce la noi căi de prevenire, diagnosticare sau terapeutice. Ne va permite să detectăm mai rapid epidemiile emergente. De asemenea, vom putea aduna informațiile dispersate privind bolile rare și complexe, jumătate dintre aceste cazuri afectându-i pe copii.”
“O utilizare mai mare a informațiilor genomice, profilurile moleculare, imagistica de diagnosticare, datele privind mediul și stilul de viață, îi vor ajuta pe medici și pe savanți să determine, să prevină, să diagnosticheze și să trateze mai bine bolile.”
“Mai multe inițiative naționale și regionale susțin deja gruparea datelor genomice și a altor date de sănătate, pentru promovarea cercetărilor și medicina de precizie. Aducem aceste resurse împreună în infrastructuri digitale transfrontaliere securizate. Pentru aceasta, ne bazăm pe inițiativa Europeană de înaltă performanță în domeniul calculului și pe European Open Science Cloud.”
“În luna aprilie a acestui an, 13 țări europene au semnat o declarație pentru furnizarea de acces transfrontalier la informațiile genomice. Așteptăm cu nerăbdare să primim și Olanda în această inițiativă în anul 2019. Această inițiativă schimbă datele problemei pentru cercetarea din domeniul sănătății și pentru practica clinică din Europa: vom avea acces la cel puțin 1 milion de genomi secvențiați în UE, până în anul 2022, și apoi la un grup prospectiv mai mare, pe baza populației (dincolo de genomii secvențiați), de cel puțin 10 milioane de persoane până în anul 2025.”
E-Sănătatea situează pacientul, din nou, într-o poziție centrală. Sistemele noastre de sănătate sunt adaptate acestui lucru?
“Într-adevăr, cetățenii nu numai că vor primi acces la datele personale de sănătate, ci vor avea și un rol mai activ. Prin utilizarea de dispozitive mobile și aplicații mobile de sănătate, se pot implica activ în promovarea sănătății și auto-gestionarea bolilor cronice. De asemenea, pot trimite feedback și date de sănătate, medicilor lor. Acest lucru poate îmbunătăți calitatea serviciilor medicale și, în cele din urmă, starea de sănătatea și bunăstarea oamenilor. În plus, ar putea ajuta la controlul cererii în creștere și ar putea îmbunătăți accesul la sănătate și îngrijire, în mod special în țările cu zone izolate sau comunități care îmbătrânesc.”
“Toate acestea vor fi însoțite, într-adevăr, de o reformă privind organizarea îngrijirilor de sănătate. Suntem de acord cu toții că sistemele de sănătate trebuie să treacă de la tratament la promovarea sănătății și prevenirea bolilor. De la perspectiva axată pe boală, către o atenție asupra bunăstării și indivizilor. De la o fragmentare a serviciilor de sănătate, la integrarea acestora și coordonarea îngrijirilor continue.”
Pe lângă tehnologie și reforme organizaționale, nu este nevoie să investim în competențe digitale?
“Nu va fi de ajuns să oferim instrumentele, dacă cetățenii – dar și furnizorii de îngrijiri – nu știu să le folosească. Întotdeauna am subliniat importanța comptențelor digitale și a alfabetizării, inclusive în sfera medicală. Susținem câteva proiecte de îmbunătățire a competențelor digitale, în special în rândul populației care are nevoie cel mai mult de acest lucru.”
Sunteți foarte ambițioși, dar în același timp, bugetul pentru proiectele europene se află sub presiune. Va avea UE resursele necesare pentru a pune în practică toate planurile?
“Bugetul EU a fost mereu foarte limitat, abia 1% din PIB-ul european GDP. Dar până acum, am putut obține rezultate concrete, de exemplu prin intermediul programului nostru Orizont 2020 pentru cercetare și inovare. În acest moment, Parlamentul și Consiliul European discută bugetul nostru viitor pentru perioada 2021-2027. Comisia a propus câteva programe de finanțare, din care va fi sprijinită sănătatea digitală: programul Orizont Europa pentru Cercetare, Europa Digitală, mecanismul Conectarea Europei, Fondul Social European Plus și multe altele.”
“Să nu uităm că acele investiții conduc la o rentabilitate directă pentru toți partenerii noștri din țările UE: spitale, universități și institute de cercetare, centre de inovare și, nu în ultimul rând, pacienți și medici.”
“Este important să garantăm o finanțare pe termen lung pentru a ne realiza ambițiile, dar și mai importantă este disponibilitatea și expertiza tuturor partenerilor din acest scenariu: factorii de decizie poltiică, profesioniștii din domeniul sănătății, industria, cercetătorii, reprezentanții pacienților. Repet, în calitate de medic și venind din zona baltică, am văzut valoarea trecerii granițelor, a schimbului de cunoștințe și a colaborărilor.”
“Cunoștințele ar trebui să circule, nu pacientul.”
Un exemplu foarte concret de colaborare în domeniul sănătății în mediul digital sunt Rețelele Europene de referință nou create, pentru bolile rare și complexe (RER). Peste 900 de echipe medicale din toată Europa lucrează împreună pentru a-și diagnostica și trata pacienții, făcând schimb de informații prin intermediul unui sistem comun și securizat de gestionare a pacientului.
Vytenis Andriukaitis: “De obicei, citim în ziare despre pacienți, de cele mai multe ori copii care suferă de cancer sau de boli genetice, care nu pot fi ajutați în regiunea din care fac parte sau în țara lor, din cauza lipsei de expertiză. Numai în Europa, aproape 30 de milioane de personae sunt afectate de una dintre cele 5000 până la 8000 de boli rare care amenință viața sau care provoacă deficiențe cronice. În primăvara anului 2017, am lansat pentru aceștia, cu finanțare din partea UE, Rețelele Europene de Referință (RER).”
“Pentru a examina diagnosticul și tratamentul unui pacient, coordonatorii ERN convoacă consilii virtuale de specialiști medicali din diverse discipline, folosind o platformă informatică dedicată și instrumente de telemedicină. În prezent, 24 de RER lucrează asupra unei game de probleme tematice, inclusiv afecțiuni osoase, cancer infantil și imunodeficiență.”
Sunt și spitale din Olanda implicate în acest proiect?
“Bineînțeles, Olanda este una dintre țările care conduc această inițiativă. 90 de echipe medicale din 13 spitale olandeze diferite sunt implicate în rețele. Mai mult, 5 dintre cele 24 de rețele au un cordonator olandez: specialiști care lucrează în domeniul bolilor endocrine, anomalii craniofaciale, sindromul de risc tumoral genetic, boli cardiace sau malformații congenitale.”
“Datorită eforturilor acestor experți, putem economisi bani pentru sistemele de sănătate, și, cel mai important, putem îmbunătăți sănătatea și chiar salva viața pacienților cu șanse slabe de a primi un tratament eficient.”
Link-ul către acest interviu aici: https://www.ictandhealth.com/news/the-digital-transformation-of-health-and-care-will-improve-the-lives-of-all-europeans/
Sectorul sănătății din Europa îngrijorat de lipsa de investiții (Euractiv)
Fragementată, multilingvă și suprareglementată: în prezent Europa nu este un loc atractiv pentru investitori și lucrurile s-ar putea agrava după Brexit, avertizează experții din industria științelor vieții.
Chiar și cu o piață mai mare decât cea a Statelor Unite și cu una mai bogată decât cea a Chinei, Uniunea Europeană încă este lipsită de atractivitate pentru investitori, au declarant experții industriei în cadrul unei dezbateri de grup ce a avut loc ca partea a Săptămânii Biotech de anul acesta, la Bruxelles.
Considerat prinicipalul eveniment Biotech din lume, ediția din acest an s-a axat pe legătura dintre biotehnologie și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite (ODD). Evenimentul a avut loc pe patru continente, în perioada 24-30 septembrie.
Organizatorii vizează sublinierea industriei biotehnologiei ca motor pentru promovarea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă nr 3, legat de starea bună de sănătate și bunăstare. Biotehnologia, susțin aceștia, reprezintă o piatră de temelie a competitivității Europei în ceea ce privește cercetarea, inovarea și dezvoltarea industrială, precum și a unei serii de locuri de muncă și noi companii create.
Însă moralul industriei din Europa este scăzut. În prezent, toate companiile cu cea mai rapidă creștere din lume, top 50 în industria științelor vieții provin din Statele Unite sau din Japonia. În fiecare an, SUA lansează peste 60% dintre noile medicamente, comparativ cu 15% și, respective, 10% din Europa și Japonia.
Dezbaterea de grup “Investiții în știința vieții în Europa” organizată de compania farmaceutică Johnson & Johnson a încercat să abordeze subiectul lipsei de investiții în sector, cu contribuții din partea industriei, mediului academic, institutelor de cercetare și a capitaliștilor.
Fragmentarea – călcâiul lui Ahile
“Uniți în diversitate” este motto-ul Uniunii Europene, folosit cu mândrie, dar când vine vorba de atragerea de noi investitori în industria biotehnologiei, diversitatea este văzută ca un obstacol uriaș. Limba este un obstacol natural care face totul mai costisitor, afrimă unul dintre participanți. Dar fragementarea afectează și sistemul de taxe, fondurile de cercetare și investițiile. În cadrul Europei, majoritatea capitalului se îndreaptă către cele mai mari piețe: Germania, Regatul Unit și Franța atrăgând 51% dintre investițiile străine directe, iar stimulentele fiscale se axează uneori doar pe anumite regiuni din interiorul unei țări, lucru care descurajează strategiile de investiție la nviel național.
Deși armonizarea este cea mai bună metodă de abordare a fragmentării, nu este singura. Alte soluții includ creșterea cooperării și crearea unei rețele academic, cu scopul de a reuni persoane din țări diferite. Aici intervine revolulția digitală, ca o mare oportunitate care permite o mai bună comunicare între țări și o infrastructură de cercetare, mai conectată.
Dacă fragementarea și suprareglementarea sunt încă văzute ca cele mai slabe puncte ale Europei, stabilitatea politică a devenit un risc emergent, Brexit-ul adăugând încă un semn de întrebare. Nesiguranța cu privire la rezultatul negocierilor nu oferă un mediu stabil pentru investitori, nici în Regatul Unit, nici în UE.
După Brexit, Regatul Unit se va alătura frontului dezvoltatorilor de medicamente non-UE, împreună cu Elveția, Rusia și Norvegia, privând UE de cea mai puternică nou canal de medicamente din Europa.
Avem nevoie de bani
Cu toate acestea, nu toți indicatorii sunt negativi. Există câteva rezultate liniștitoare, cum ar fi procentul de investiții legate de PIB sau investițiile pe cap de locuitor, dar acest lucru ar putea duce la interpretarea greșită a situației din Europa, avertizează experiții industriei.
“Singurul indicator care contează pentru investitori este suma de bani cheltuită,” afirmă consultantul pe politici de sănătate, Stefan Gijssels, care a prezentat concluziile unui studiu comandat de Johnson & Johnson.
Suma investițiilor de cercetare publică în domeniul sănătății, efectuată de SUA, este de aproape trei ori mai mare decât cea din UE – 27.1 miliarde de euro, față de 11.7 miliarde euro. Numai Universitarea Johns Hopkins deține un buget de cercetare de 2 miliarde de euro, în timp ce cea mai inovatoare universitate de Europa, KU Leuven din Belgia, deține un buget de cercetare de 454 de milioane de euro.
Lipsa investițiilor ulterioare în finanțarea proiectelor de cercetare UE este un domeniu în care Europa s-ar putea îmbunătăți.
“Europa ar putea decide să acorde prioritate cercetării unei anumite boli, de exemplu cancerul de colon, pe o perioadă de trei ani. La finalul acestei perioade, fondurile se termină și nu se mai acordă, dar asta nu înseamnă că boala a fost eradicată.” a subliniat un participant în timpul dezbaterii.
Calitatea cercetării din Europa este foarte apreciată, dar este nevoie de mai multe eforturi, când vorbim despre traducerea acestei cercetări în ceva ce ar putea atrage investitorii. Lipsa de cultură anteprenorială a Europei a fost subliniată încă o dată în acest context.
“În Europa, nu ți se permite să eșuezi, în vreme ce în SUA poți învăța din greșeli și o poți lua de la capăt,” a spus un participant, vorbind despre sstart-up-uri biotehnologice.
Elveția este văzută ca un exempu de țară mica, cu resurse limitate, care acționează ca un gigant pe scena globală biotehnologică, datorită atitudinii sale culturale de a desfășura activități economice.
Link-ul catre acest articdol aici: https://www.euractiv.com/section/health-consumers/news/europes-health-sector-warns-about-post-brexit-investment-dearth/
Sistemele de sănătate durabilă ajută la asigurarea accesului la terapii inovatoare (The Parliament Magazine)
Pascal Apostolides: Director Executiv al AbbVie, companie biofarmaceutică tranzacționată public.
Sistemele de sănătate ale Europei se confruntă cu probleme semnificative în ceea ce privește sustenabilitatea. Pe măsură ce populația îmbătrânește, bolile cronice se înmulțesc și tehnologia avansează, cheltuileile publice nu mai pot ține pasul cu cererea, sistemelor de sănătate li se cer eforturi mai mari și mai productive, cu mai puține resurse.
Potrivit Comisiei Europene, cheltuielile de sănătate și îngrijire pe termen lung, din Uniunea Europeană, vor crește cu 10% din PIB până în anul 2060. Criza financiară și austeritatea au afectat sistemele de sănătate din UE, în special pe cele din Europa de Sud.
Reducerile de buget și fuziunile între spitale determină o deteriorare constantă a calității serviciilor, mărind timpul de așteptare și crescând cerințele de co-plăți pentru medicamente și alte servicii de sănătate.
Pentru Grecia, precum și pentru alte țări din sudul Europei, cum ar fi Spania, Italia și Portugalia, implementarea reducerilor severe de buget în sănătate a crescut inegalitățile, a scăzut accesul la servicii de sănătate și a generat obstacole în fața accesului, în special printre cei mai vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă și pacienții cu boli cronice. În plus, presiunea instituțională de constrângere a bugetelor de săntate sufocă sectorul sănătății din Grecia. Cu toate acestea, politicile de limitare a costurilor, așa cum au fost prevăzute de programele de ajustare, s-au axat mai degrabă pe medicamente, decât pe alte intervenții din domeniul medical, din cauza presiunii de a face economii pe termen scurt, în detrimentul reformelor structurale sau a rezultatelor pe termen lung, determinate de furnizarea sustenabilă de servicii medicale.
Dacă este nevoie de un sistem de sănătate durabil, eficient, accesibil și rezistent, acum este momentul să privim în perspectivă către o nouă politică de sănătate bazată pe rezultate și orientată către pacient, care să consolideze strategia structurală în domeniul sănătății.
Rezultatele de sănătate variază foarte mult pe teritoriul Europei. Acest lucru nu poate fi explicat doar prin chetuieli diferențiate sau prin factori de risc. Concentrându-se pe rezultate, sistemele pot obține îngrijiri mai bune, calitate mai bună și pot reduce cheltuielile inutile. Tranziția la sisteme de sănătate rezistente și durabile necesită conștientizarea colectării de date privind rezultatele, ca bază pentru o mai bună alocare a resurselor și îndepărtarea obstacolelor structurale, pentru a spori investițiile în cercetare și dezvoltare. Este de remarcat faptul că industria farmaceutică investește semnificativ în cercetare și dezvoltare, determinând una dintre cele mai mari plus valori în raport cu alte industrii, prin reinvestirea a 15.1% din vânzările nete în cercetare și dezvoltare.
În ciuda presiunii fiscale și a crizei economice, ocuparea forței de muncă și investițiile în industria noastră s-au dovedit a fi rezistente. Se estimează că medicamentele inovatoare au reprezentat cel mai important factor unic care a contribuit la creșterea speranței de viață.
După aproape 10 ani de criză, industria farmaceutică și Asociația Elenă a Companiilor Farmaceutice se angajează să asigure durabilitatea sistemului de sănătate din Grecia, prin înlăturarea barierelor și prin colaborarea cu statul, cu scopul de a oferi rezultate pentru pacienți, societate și economia națională.
Industria farmaceutică ar trebui considerată parte a soluției. Putem face mai multe împreună pentru a susține sisteme de sănătate durabile și previzibile, pentru a grăbi accesul la terapii inovatoare
Link-ul cptre acest interviu aici : https://www.theparliamentmagazine.eu/articles/partner_article/sfee/sustainable-healthcare-systems-help-ensure-access-innovative-therapies
CU UN PAS MAI APROAPE DE REGISTRUL ELECTRONIC EUROPEAN DE SĂNĂTATE (TIC & Sănătate, Transformarea Îngrijirilor de sănătate prin intermediul tehnologiei)
Comitetul Economic Social European (CESE) a adoptat o opinie pozitivă în ceaa ce privește Comunicarea Comisiei Europene intitulată “Transformarea Sănătății și a Îngrijirilor în cadrul Piaței Unice Digitale, responsabilizarea cetățenilor și crearea unei societăți mai sănătoase”.
CESE consideră că accesul egal la îngrijiri de sănătate, unul dintre principalele obiective ale politicilor de sănătate, poate beneficia de susținere digitală. CESE este de acord cu viziunea subliniată în Comunicare, și anume – promovarea sănătății și combaterea bolilor, pentru a răspunde nevoilor nesatisfăcute ale pacienților și pentru a facilita accesul egal al cetățenilor la îngrijiri de sănătate de calitate, prin utilizarea adecvată a inovațiilor digitale și a economiei sociale. Mai mult decât atât, CESE consideră că este esențial să creștem durabilitatea sistemelor de sănătate și a îngrijrilor europene, ajutând la maximizarea potențialului pieței unice digitale, printr-o utilizare mai mare a produselor digitale și a serviciilor, în domeniul sănătății și îngrijirilor.
Promovarea sănătății și prevenirea bolilor prin intermediul inovației digitale
În opinia sa, CESE acoperă domenii cum ar fi impactul transformării digitale a sănătății și îngrijirii persoanelor, precum și în ceea ce privește sistemul de sănătate și social, piața digitală și furnizorii de servicii.
Elaborarea formatului de schimb al Registrului Electronic de Sănătate
În ceea ce privește prima prioritate a Comnicării, care promovează accesul sigur al cetățenilor la propriile date de sănătate pe teritoriul UE, CESE sprijină eforturile Comisiei, de susținere a dezvoltării și adoptării unui format de schimb al Registrului Electronic de Sănătate. CESE subliniază în continuare că “Cetățenii trebui să aibă un acces corect la datele lor de sănătate. Ei decid când și unde să distribuie aceste date.”
Infrastructura Europeană de date
CESE oferă sprijinul deplin publicului în ceea ce privește accesul securizat la date de sănătate transfrontaliere, pentru a promova cercetarea și prevenirea bolilor. Astfel, specifică importanța de a permite cercetătorilor și altor profesioniști să colecteze resursele, cum ar fi datele, expertiza, capacitățile de procesare și stocare a informațiilor, pe teritoriul UE.
Îngrijiri centrate pe persoană și responsabilizarea cetățeanului
Transformarea digitală oferă cetățenilor oportunitatea de a accesa pe scară largă cunoștințe de sănătate personalizate, inovatoare și mai eficiente. În consecință, dezvoltarea tehnică a sănătății plasează relațiile interpersonale și legăturile sociale din nou în centrul practicii medicale și a îngrijirilor. Instrumentele digitale responsabilizează cetățenii să aibă grijă de starea lor de sănătate, să stimuleze prevenirea și să permită feedback-ul și interacțiunile între utilizatori și furnizorii de servicii de îngrijire. De asemenea, CESE susține că digitalizarea sănătății va contribui nu numai la reducerea timpului petrecut în spitale, cu un impact pozitiv direct asupra îngrijirilor din spitale, ci și prin la recuperarea pacienților. De asemenea, CESE susține sprijinul acordat de UE întreprinderilor mici și mijlocii care dezvoltă soluții digitale pentru îngrijiri centrate pe persoane și feedback-ul din partea pacientului.
Viitorul Sănătății Europene
CESE consideră că accesul egal la îngrijiri de sănătate, unul dintre principalele obiective ale politicilor de sănătate, poate beneficia de susținere digitală. De aceea este esențial să creștem durabilitatea sistemelor de sănătate și îngrijire europene, ajutând la maximizarea potențialului pieței unice digitale printr-o utilizare mai mare a produselor și serviciilor digitale în domeniul sănătății și îngrjirii. În plus, CESE sugerează promovarea cercetării și a inovației privind integrarea tehnologiiilor digitale, cu scopul reînnoirii proceselor de îngrijiri, de ex: inteligența artificială, Internetul lucrurilor și interoperabilitatea.
Cadru general
Comunicarea privind transformarea digitală a sănătății și îngrijirilor în cadrul Piaței Unice Digitale; responsabilizarea cetățenilor și crearea unei societăți mai sănătoase, a fost adoptată la data de 25 aprilie 2018 și identifică trei priorități principale:
Accesul securizat al cetățenilor la datele lor de sănătate, precum și la nivel
Medicină personalizată prin infrastructura comună europeană de date
Implicarea cetățenilor prin intermediul instrumentelor digitale pentru feedback de utilizator și îngrijire centrată pe persoană
Comisia salută opinia pozitivă și noile aspecte cu care contribuie la politicile sale în ceea ce privește transformarea sănătății și a îngrijirilor, în cadrul Pieței Unice Digitale.
Link-ul către acest articol aici: http://www.ictandhealth.com/news/one-step-closer-to-the-european-electronic-health-record/