Buletin de știri #11 | Consiliul European al Asistenților Medicali

Știri din Bruxelles

2018 – Ediția nr.11

Cuprins:

 Termenul de “soră medicală” ar putea fi motivul crizei de asistenți medicali de sex masculin, afirmă conducerea RCN

 Vaccinarea: Comisia solicită consolidarea cooperării UE împotriva bolilor ce pot fi prevenite

 Date în UE: Comisia intensifică eforturile de creștere a disponibilității și de stimulare a schimbului de date în domeniul îngrijirilor medicale

                                                      Marea Britanie: termenul de “soră medicală” în dezbatere 

Traducem pentru voi un articol foarte interesant cu privire la evoluția jargonului în profesia noastră, care explică modul în care proporția de bărbați și femei care aleg profesii în asistență medicală de la vârstă fragedă este influențată  de terminologia profesională.   

Termenul de “soră medicală” ar putea fi motivul crizei de asistenți medicali de sex masculin , afirmă conducerea Royal College of Nursing | RCN (Colegiului Regal de Asistență Medicală), Janet Davies.

Ar trebui regândită utilizarea titlurilor feminine, cum ar fi “soră medicală” sau “soră –șefă”,  în domeniul asistenței medicale, pentru a atrage mai mulți bărbați în DOMENIU, declară conducerea sindicatului profesional.

Janet Davies, director executiv al Colegiului Regal de Asistență Medicală, afirmă că stereotipurile îi îndepărtează pe bărbați de la aceaste tipuri de carieră, de la o vârstă foarte fragedă.

În cadrul conferinței anuale a sindicatului din Belfast, delegaților participanți li s-a spus că bărbații sunt o resursă neexploatată într-un moment în care NHS (Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie) se confruntă cu un deficit de 43000 de cadre medicale specializate în domeniul de îngrijire medicală.

În școlile primare, costumele pentru serbări și activități extra-școlare,  ar trebui să includă uniforme de asistent medical, atât pentru băieți cât și pentru fete, pentru a atrage mai mulți bărbați în profesie, declară doamna Davies, iar canalele de televiziune ar trebuie să includă mai mulți asistenți medicali de sex masculin, în emisiunile/serialele difuzate.

Dna. Davies a declarat că este necesar să scăpăm de concepția că profesia de asistent medical este una dedicată femeilor, concepție care a mers mână în mână cu stereotipurile de gen, pe plan mondial.” “Dacă nu li se specifică sexul, asistenții medicali sunt considerați automat femei”, a mai adăugat aceasta.

Întrebată dacă consideră că temenul de “soră medicală/soră de salon” este depășit, dna Davies a declarat: “Probabil că da. Folosim termenul de “soră” deoarece a existat s-a votat la un moment dat pentru asta, dar în Scoția nu există această denumire: toți sunt asistenți medicali de schimb, indiferent de sex. Și această temă reprezintă o altă dezbatere bună.”

Termenul de  “soră –șefă”, a avut probleme similare: “În general, limbajul domeniului asistenței medicale este foarte feminizat. Este o întreagă dezbatere în ceea ce privește întregul limbaj; ar trebui să fie numiți altfel? Există asistent medical, există soră medicală – este corect așa sau ar trebui ca toți să fie numiți asistenți medicali?”

Stephen Mckenna, susținând propunerile, a spus că a vorbit unei clase de copii în vârstă de cinci ani, despre  cariera sa în profesia de asistent medical. “Aproape toată dimineața am fost întrebat de ce nu sunt medic și de ce nu sunt îmbrăcat ca asistenta medicală din Peppa Pig,” a spus el. “Dacă la cinci ani, băieții au această impresie, cât de probabil este să se vadă pe ei înșiși ca viitori asistenți medicali?”

Alți asistenți medicali au argumentat că în cadrul campaniilor de recurtare trebuie abordată mai larg problema diversității, subliniind faptul că profesia a fost acuzată de discriminare sexuală împotriva femeilor, bărbații fiind reprezentați disporoporționat în funcții înalte.

Dna Davies a declarat că este importantă vizarea copiilor de școală primară, înainte ca stereotipurile de gen din jurul profesiei de asistent medical să se poată instala. “Desigur că uniformele – uniforme de asistent medical de sex masculin – trebuie să existe printre costumele pentru serbări și alte activități ale copiilor.”

A mai adăugat că serialele de televiziune ar putea stimula conștientizarea varietății activității asistenților medicali, expunând mai mulții bărbați în carieră: “Avem nevoie de mai mulți Charlie*, dar în mai multe locuri în comunitate, în diverse unități – cred că asta ar ajuta.”

O profesie feminină?

 Soră-șefă: Sora- șefă modernă este responsabilă de un grup de secții de spital. Aceasta are responsabilitatea siguranței pacientului din zonele de spital pentru care este responsabilă și joacă un rol în controlul bugetelor. Numele se consideră a fi derivat din termenul latin pentru “mamă”.

 Soră de salon: Gestionează o secție individuală și sunt responsabile de îngrijirea și gestionarea personalului care lucrează acolo. Asistentelor medicale li se mai spune “soră” ca revenire în timpurile în care cea mai mare parte a îngrijirilor era furnizată de călugărițe.

____________________________________________________________________________

*referire la serialul tv Casualty difuzat de BBC, al carei protagonist este Charlie Fairhead, asistent medical de sex masculin, interpretat de actorul Derek Thompson 

     Vaccinarea: Comisia solicită  consolidarea colaborării UE împotriva bolilor ce pot fi prevenite 

Comisia a lansat un set de recomandări pentru modul în care UE poate consolida coooperarea în lupta împotriva bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinuri. Ca urmare a solicitării Președintelui Juncker, în adresa sa privind starea Uniunii din 2017, pentru acțiuni de creștere a acoperiirii cu vacinuri și de asigurare a accesului la vaccinuri pentru toți cetățenii UE.

Comisarul pentru Sănătate și Siguranța Alimentară, Vytenis Andriukaitis, a declarat: ”Vaccinarea este una dintre cele mai puternice și rentabile măsuri publice, dezvoltate în secolul 20. În calitate de medic, mi se pare deprimant să fiu martor la decesul unor copii din cauza ezitărilor în fața vaccinurilor, a deficitului de vaccinuri și a acoperirii vaccinale insuficiente.  Bolile infecțioase  nu se limitează la granițele naționale. Slăbirea imunizării unui stat membru supune riscului starea de sănătate și siguranța cetățenilor de pe întregul teritoriu UE. Cooperarea în acest domeniu este în interesul nostru, al tuturopr. Protejați-ne copiii, vaccinați-i!!”

Vaccinarea salvează între 1 și 3 milioane de vieți annual, în întreaga lume. Potrivit OMS, vaccinurile vor salva încă 25 de milioane de vieți în următorul deceniu. Și cu toate acestea, conform ECDC, multe dintre țările UE se confruntă cu  epidemii de rujeolă, fără precedent, și cu reapariția  altor boli ce pot fi prevenite prin vaccinuri, din cauza acoperirii vaccinale insuficiente, iar copiii și adulți din UE mor în continuare din cauza acestor boli.

Propunerea Comisiei se axează pe 3 piloni principali de acțiune: combaterea ezitării în ceea ce privește vaccinarea și îmbunătățirea acoperirii cu vaccinuri; politici de vaccinare sustenabile în UE și coordonarea și contribuția UE la sănătatea globală.

Propunerea solicită  20 de acțiuni concrete din partea Comisiei și a Statelor Membre, inclusiv:

 Dezvotarea și implementarea planurilor naționale și/sau regionale de vaccinare până în anul 2020, inclusiv un obiectiv de acoperire vaccinală cu cel puțin 95% pentru rujeolă;

 Introducerea unor controale de rutină ale stării privind vaccinarea și oportunități regulate de vaccinare în diverse etape ale vieții, de exemplu la școală și la locul de muncă;

 Prezentarea opțiunilor unui card comun de vaccinare care poate fi partajat electronic peste granițe;

 Înființarea unui portal European de informare  în ceea ce privește vaccinarea, până în anul 2019, pentru a oferi dovezi online obiective, transparente și actualizate cu privire la beneficiile și siguranța vaccinurilor;

 Atenuarea riscurilor de deficit prin dezvoltarea unui depozit virtual de date UE cu informații privind stocurile de vaccinuri și necesitatea de a facilita schimbul voluntar de informații privind rezervele disponibile și lipsa vaccinurilor esențiale;

 Asigurarea pregătirii necesare pentru tot personalul medical pentru a furniza vaccinări cu încredere și pentru a aborda comportamentele ezitante;

 Convocarea unei Coaliții pentru vaccinare care să reunească asociații europene de personal medical, precum și asociații relevante de studenți din domeniu, pentru a se angaja în furnizarea de informații corecte către public, combătând miturile și făcând schimb de bune practici;

 Înființarea unui Sistem European de Schimb de Informații  pentru a aduna cunoștințe și pentru a dezvolta linii de orientare pentru un program de bază de vaccinare UE până în anul 2020, cu doze și vârste despre care statele membre UE le acceptă ca fiind comune tuturor țărilor;

 Consilidarea parteneriatelor și a colaborării privind vaccinarea cu partenerii internaționali.

Situația actuală: principalele probleme privind vaccinarea în UE

Potrivit celor mai recente date colectate de către Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor  (ECDC), cazurile de rujeolă continuă să crească într-o serie de țări UE și SEE. În perioada de 12 luni dintre 1 martie 2017 și 28 februarie 2018, au fost raportate 14,813 de cazuri de rujeolă, prin intermediul Sistemului European de Supraveghere. Dintre acestea, acolo unde statutul vaccinării este cunoscut, 86% dintre persoanele afectate nu erau vaccinate. În plus, ECDC estimează că cel puțin 40000 de oameni mor în fiecare an din cauza gripei, parțial din cauza acoperirii vaccinale insuficiente.

Măsuri viitoare

Propunerea Comisie pentru o recomandare a Consiliului va fi dezbătută de către Consiliu, cu scopul de a fi adoptată înainte de finalul anul 2018, urmând să în vigoare imediat. În urma acestei măsuri, la fiecare 3 ani Comisia va prezenta un raport cu privire la progresul înregistrat în ceea ce privește implementarea recomandării. În plus, Comisia va produce și un raport privind ‘Starea de încredere în vaccinuri în UE’, pentru monitorizarea atitudinilor față de vaccinuri, în contextul Stării de Sănătate în procesul UE.

Context

În adresa sa privind starea uniunii din 2017, Președintele Juncker a declarat: „Într-o uniune de egali, nu pot exista cetățeni de clasă inferioară. Este inaccceptabil ca în anul 2017 să existe copii care mor din cauza unor boli care ar fi trebuit de mult eradicate în Europa. (…) Fără doar și poate (…) Decesele ce pot fi evitate nu trebuie să aibă loc în Europa.”

Recomandările Comisiei privind bolile ce pot fi prevenite prin vaccin au la bază o serie de politici existente UE și proiecte în domeniul vaccinării.  Acestea includ Recomandările Consiliului din 2009 privind vaccinarea împotriva gripei sezoniere, Acordul Comun privind achizițiile publice, stabilit prin Decizia 1082/2013/UE privind sănătatea transfrontalieră și o acțiune comună privind vaccinarea co-finanțată de către Programul de sănătate 2014-2020, ce va începe în lunile ce vor urma, abordând problema ezitării în ceea ce privește vaccinurile, printre altele.

Datele din UE: Comisia intensifică eforturile de creștere a disponibilității și de stimulare a schimbului de date din domeniul îngrijirilor medicale

Comisia Europeană propune o serie de măsuri pentru creșterea disponibilităii datelor din UE, continuând inițiativele anterioare de stimulare a fluxului liber de date fără caracter personal pe Piața Unică Digitală.

Inovarea bazată pe date este un factor esențial pentru creșterea de piață, crearea de locuri de muncă, în mod special pentru IMM-uri și întreprinderi noi, și dezvoltarea de noi tehnologii.  Permite cetățenilor să acceseze cu ușurință și să își gestioneze datele cu privire la sănătate și permite autorităților publice utilizarea mai bună a datelor în domeniul cercetărilor, prevenirii și reformelor sistemelor de sănătate.

Vicepreședintele Comisiei pentru piața digitală unică,  Andrus Ansip, a declarat: „Piața Digitală Unică  se formează rapid, dar fără date, nu vom profita la maxim de inteligența artificală, de calculul de înaltă performanță și de alte progrese tehnolgice. Aceste tehnologii ne pot ajuta să îmbunătățim îngrijirea și educația, rețelele de transport și să facem economii de energie: asta înseamnă utilizarea inteligentă a datelor. Propunerea noastră va pune la dispoziție mai multe date din sectorul public, pentru refolosire, inclusie în scopuri comerciale, reducând costul accesului la date și ajutându—ne să cream un spațiu comun pentru date în UE, care va stimula creșterea.”

Comisarul responsabil pentru economie și societate digitale, Mariya Gabriel, a adăugat: „Prin intermediul Comunicatului de astăzi, urmăm un plan ambițios, Strategia Pieței Unice Digitale, pentru a ne asigura că suntem în cea mai bună poziție posibilă pentru a ajuta întreprinderile, pentru a furniza cercetări de primă clasă și pentru a proteja cetățenii UE.  Cetățenii și întreprinderile vor avea acces la produse și servicii mai bune și mai multe date vor deveni disponibile pentru inovarea bazată pe date.”

Comisarul pentru Sănătate și Siguranța Alimentară, Vytenis Andriukaitis, a afrimat: “Propunerile noastre profit de întregul potențial al tehnologiilor digitale pentru îmbunătățirea cercetărilor din domeniul medical și al îngrijiilor medicale. Aceastea vor conduce la un acces mai ușor la date de sănătate, ceea ce va duce la îmbunătățirea prevenirii bolilor și la îngrijiri centrate pe pacient, reacții rapide la amentințările pandemice și tratamente îmbunătățite.”

Propunerile se bazează pe Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), care va intra în vigoare începând cu data de 25 mai 2018. Ele vor asigura:

 Un acces îmbunătățit la datele din sectorul public și reutilizarea acestora: legea revizuită privind informațiile din sectorul public acoperă datele deținute de întreprinderile publice în domeniul transportului și a utilităților. Noile reguli limitează excepția care permite organismelor publice să perceapă mai mult decât costurile marginale ale diseminării datelor, prin reutilizarea datelor lor. De asemenea, facilitează reutilizarea datelor de cercetare deschise care rezultă din finanțare publică, și obligă statele membre să dezvolte politici de acces deschis. În cele din urmă, noile reguli necesită – acolo unde este cazul – soluții tehnice cum ar fi interfețe de programare pentru aplicații (APIs) pentru a oferi acces la date în timp real.

 Schimbul de date științifice în 2018: Un nou set de recomandări abordează schimbările politice și tehnologice de la ultima propunere a Comisiei privind accesul la și informațiile științifice și păstrarea acestora. Oferă îndrumare privind implementarea politicilor de acces deschis, în conformitate cu obiectivele științifice deschise, datele de cercetare și gestionarea datelor, crearea unui cloud european al științei deschise și extinderea textului și a recoltării de date. De asemenea, subliniază importanța stimulentelor, a recompenselor, competențelor și metricii corespunzătoare pentru noua eră a cercetării în rețea.

 Schimbul de date din sectorul privat în contextul dintre întrepinderi, și de la un sector la altul: O nouă comunicare intitulată “Spre un spațiu de date european comun” oferă îndrumare întreprinderilor care operează în UE, privind principiile legale și tehnice care trebuie să guverneze colaborarea privind schimbul de date din sectorul privat.

 Securizarea datelor privind starea de sănătate a cetățenilor, încurajând în același timp, cooperarea europeană: Comisia prezintă astăzi un plan de acțiune care pune pe primul loc cetățenii atunci când vine vorba despre datele privind sănătatea acestora: prin asigurarea accesului cetățenilor la datele lor privind sănătatea și introducerea posibilității de diseminare a datelor lor la nivel tranfrontalier; prin utlizarea unor seturi mai mari de date, pentru a permite diagnostice și tratament medical personalizate, și pentru a anticipa mai bine epidemiile; și prin promovarea instrumentelor digitale adecvate, care să permită autotităților publice utilizarea mai eficientă a datelor de sănătate pentru cercetare și pentru reformele sistemelor de sănătate. De asemenea, propunerea de astăzi acoperă interoperabilitatea registrelor electronice de sănătate, precum și un mecanism pentru coordonare voluntară în schimbul de date – inclusiv date genomice – pentru prevenirea bolilor și cercetare.

Măsuri viitoare

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să adopte propunerile de astăzi pentru reguli revizuite privind informațiile din sectorul public. În plus, Comisia va organiza o masă rotunda de nivel înalt, pentru a dezbate schimbul de date din sectorul privat, de la un sector la altul, în a doua jumătate a anul 2018 și prima jumătate a anului 2019.

Cadru general  

Valoarea economiei europene a datelor era de 300 de miliarde de euro în anul 2016. Dacă sunt puse în aplicare măsurile legislative și politicile adecvate, această valoare ar putea crește până la 739 de miliarde de euro până în anul 2020, 4% din BIP –ul UE. În EU, reutilizarea datelor generate de organismele din sectorul public(de ex legal, trafic, meteorologic și financiar, etc.) în scop comercial și necomercial  este reglementat de  Directiva 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public. În anul 2012, Comisia a adoptat un pachet de politici care conține o serie de măsuri pentru îmbunătățirea accesului la informații științifice în Europa,  inclusiv recomandarea privind accesul la informațiile științifice rezultate din finanțare publică, și păstrarea acestora.  În perioada ianuarie-iunie 2017, Comisia a organizat un dialog între părțile interesate  referitor la Comunicarea privind crearea unei economii europene de date, găsind un sprijin puternic pentru măsurile de nereglementare, pentru maximizarea și organizarea accesului la date și reutilizarea acestora în cadrul relațiilor comerciale între întreprinderi. În ceea ce privește transformarea digitală a îngrijirilor medicale, o consultare publică ce s-a încheiat în octombrie 2017, a analizat necesitatea unor măsuri politice pentru promovarea inovației digitale pentru îngrijiri de sănătate mai bune, în Europa. Inițiativele de astăzi completează cadrul pentru fluxul liber al datelor fără caracter personal din UE, prezentat de Comisie în septembrie 2017 și care încă trebuie aprobat de către Parlamentul European și Statele Membre.