Participarea la cea de-a 74-a sesiune a Comitetului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Copenhaga, Danemarca, 29-31 octombrie 2024
Platforma cursuri EMC Hotărâri ale Consiliului naţional
Bibliotecă OnlineOAMGMAMR membru ICNProgramul de revalorizare informatii utilePreședinția Consiliului UE 2019

Buletin de știri ENC

Distribuiți pe Facebook Twitter
Publicat pe 17 Mai 2016

Cuprinsul buletinului de știri: 

  • Concluzia grupului de experți independenți al Comisiei, privind implicația inovației perturbatoare în ceea ce privește sănătatea și îngrijirile de sănătate din Europa
  • Volum mai mare de îngrijiri primare pentru asistenții medicali generaliști
  • Evoluții viitoare ale îngrijirilor medicale: este timpul să ieșim din tipare! 
  • Știri pe scurt și evenimente viitoare

SĂNĂTATEA PUBLICĂ: OPINIA FINALĂ A EXPH (GRUPUL DE EXPERȚI INDEPENDENȚI AL COMISIEI EUROPENE) PRIVIND ADOPTAREA INOVAȚIEI PERTURBATOARE

În data de 5 aprilie, EXPH  care oferă consiliere fără caracter obligatoriu în chestiunile legate de  “modalități eficiente de a investi în sănătate” a adoptat concluzia privind implicațiile  inovației perturbatoare în ceea ce privește sănătatea și îngrijirile de sănătate din Europa.

În rezoluția sa, EXPH a clasificat inovațiile ca fiind non-perturbatoare sau perturbatoare.  “Inovațiile non-perturbatoare” au ca scop îmbunătățiri ale sistemelor exsistente, fără a fi excesiv de  perturbatoare pentru status quo.

Pe de altă parte, “inovațiile perturbatoare” sunt mai radicale, având ca rezultat modificări organizaționale, noi rețele și noi jucători și înlocuirea structurilor organizaționale mai vechi, a forței de muncă, proceselor, produselor, serviciilor și tehnologiilor.

Concluzia a avut ca scop identificarea factorilor principali și a obstacolelor din calea implementării inovațiilor perturbatoare, evaluându-le relevanța în UE, precum și identificarea  domeniilor strategice de interes.

EXPH a constatat că inovația perturbatoare poate fi un mecanism important pentru îmbunătățirea sănătății și a îngrijirilor de sănătate în Europa, punând  la dispoziție perspective noi și diferite care,  pe termen lung,  au tendința de a reduce costurile și complexitatea, în favoarea accesului îmbunătățit și a împuternicirii cetățenilor/pacienților.  În consecință, factorii de decizie politică ar trebui să privească inovațiile perturbatore ca pe niște noi modalități posibile de dezvoltare a unor sistemelor de sănătate Europene durabile.

S-a constatat că principalele obstacole din calea implementării acestui process sunt:  lipsa implicării pacienților/cetățenilor, lipsa coordonării, opoziția din sectorul forței de muncă de sănătate și din cadrul structurilor organizaționale/instituționale, precum și rețelele și procesele inadecvate, factorii economici și juridici, în combinație cu lipsa sprijinului politic.

Punerea în aplicare a oricărei inovații perturbatoare ar trebui să abordeze cu grijă aspectele relevanței, ale echității, acceslui, calității, eficienței din punct de vedere al costurilor, accentul pus pe persoane și durabilitatea. Politicile de sănătate trebuie concepute astfel încă să încurajeze facilitatorii pentru dezvoltarea și implementarea inovațiilor perturbatoare și reducerea potențialelor obstacole.  Deși inovația perturbatoare poate fi un concept important pentru analiza politică, nu înseamnă că alte tipuri de inovație sunt mai puțin dorite.  Inovația incrementală poate fi foarte importantă, prescum și alte inovații mai radicale care nu pot fi clasificate ca perturbatoare.

VOLUM MAI MARE DE ÎNGRIJIRI PRIMARE PENTRU ASISTENȚII MEDICALI GENERALIȘTI

În data de 6 aprilie 2016, lucrarea de cercetare Volumul de muncă clinică în îngrijirea primară din Marea Britanie: o analiză retrospectivă a unui million de consultații din Anglia, 2007–2014, a fost publicată online pe site-ul The Lancet.

Studiul, susținut de Școala NIHR pentru cercetări de îngrijire primară, reprezintă o analiză a volumului de muncă în îngrijirea primară (în perioada 2007-2014) și implică o analiza a registrelor de sănătate electronice anonimizate, de la 1 milion de consultații la care au participat asistenți medicali generaliști și asistenți medicali din Anglia.  Datele, obținute de la  398 de practicieni, au fost echivalente cu  2.5 ani de observare a pacienților înregistrați pe parcursul a 7 ani.

Cerecetătorii Universității Oxford, sub conducerea Profesorului Richard Hobbs, au folosit date din Clinical Practice Research Datalink, a o bază de date națională în care asistenții medicali înregistrează toate consultațile față în față, telefonice și vizitele la domiciliu.

Studiul a dezvăluit că volumul total de muncă în practica generală a crescut cu 16% în ultimii șapte ani.

Constatările par să sugereze că sistemul  “se apropia de saturație”, spun autorii, având în vedere că majoritatea practicienilor ofereau pacienților programări de 10 minute cu speranța că unele vor fi mai scurte decât altele sau că pacienții nu vor veni.

Din cauză că durata medie a consultațiilor față în față se apropie acum de 10 minute, asistentul medical va trebui, în cele din urmă, să consulte pe toată durata programului, fără nicio pauză  ,” afirmă autorii în lucrare.  Această situație va fi fără îndoială, solicitantă, având în vedere diversitatea problemelor clinice abordate” au adăugat aceștia.

De asemenea, cercetătorii au subliniat că cifrele lor ar putea subestima povara volumului mare de muncă, întrucât nu sunt luate  în considerare alte activități, cum ar fi predarea sau dezvoltarea profesională continuă, estimate la 40% din volumul de muncă.

Lucrarea prezintă câteva ghiduri de prevenire a  prăbușirii NHS (Serviciul Național de Sănătate). De exemplu, creșterea numărului de consultații telefonice ar putea fi o modalitate de rezolvare a aceastei probleme, find mai scurte decât cele față în față, însă oferă mai puține oportunități pentru activitatea de prevenire. În concluziile studiului, cercetătorii  subliniază importanța ca NHS să se concentreze asupra modalităților de reducere a numărului de persoane care solicită programări , precum și creșterea  “autogestionării”.

Alți savanți au adăugat că, pentru a reduce volumul de muncă al asistenților medicali generaliști, este necesară o schimbare: de la  o îngrijire primară ‘supraîncărcată“ și de la modelul centrat pe medic, la un model de îngriji împărțite, în care alți profesioniști, cum ar fi asistenții medicali și farmaciștii, ar juca un rol mai mare în procesul consultațiilor.

Pentru mai multe informații, vă rugăm accesați următorul link:  http://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(16)00620-6/fulltext

CEA DE-A DOUA SESIUNE PLENARĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN PENTRU SĂNĂTATE 2016

În data de 17 februarie a avut loc la Parlamentul European, cea de-a doua sesiune plenară a PE pentru sănătate 2016. Proiectul a fost inițiat de către  Johnson&Johnson și susținut de Google, POLITICO, Colegiul Europei și EU40.

Cu titlul “Asistența medicală în Europa : problema sustenabilității și inovației”, inițiativa reunește peste  50 de tineri sub 35 de ani din toate mediile, din întreaga Europă.  Aceștia lucrează ca un parlament- împărțiti în 5 subrgupe și colaborând pe perioada a 7 luni, având ca scop ca sistemul de îngrijiri medicale din Europa, să devină cel mai bun din lume.

Tinerii parlamentari au susținut o scurtă prezentare  expunând starea actuală a activității lor. Au primit feedback de la alte grupuri. Scopul era ca, în această fază a inițiativei, să aibă un prim draft al unui document de nivel înalt la care participanții sunt co-autori. Participanții au fost împărțiți în sesiuni de dezbatere, pentru a face brainstorming și pentru a include în lucrările lor ceea ce au învățat ziua respectivă.

Grupul a fost moderat de căte Peter O’Donnell (Editor, POLITICO) și au participat următorii purtători de cuvânt:

  • MEP Giovanni La Via (co-gazdă)
  • MEP Philippe De Backer (co-gazdă)
  • MEP Eva Kaili
  • MEP Karin Kadenbach
  • Adrian Thomas (Președinte Sănătate Publică Globală, Johnson&Johnson)
  • Vivek Muthu (Consilier șef pe probleme de sănătate, The Economist)
  • Tapani Piha (Șeful departamentului eHealth & HTA, Comisia Europeană)
  • Prof. Jan Verhoef (Profesor emerit  Microbiologie Medicală și boli infecțioase și în prezent CEO World Healthcare Forum)
  • Amanda Bok (CEO European Haemophilia Consortium)
  • Dr. Roberto Bertollini (Chief Scientist și reprezetant OMS în UE)
  • Alessandro Tempra (EMEA Director Afaceri guvernamentale, Johnson & Johnson)
  • Eleni Antoniadou (Președinte European Health Parliament)
  • Hugo Cordova (Administrator Comisie ITRE, Parlamentul European)
  • Gabe Brotman (Director Executiv de strategie, marketing si dezvoltare,  POLITICO Europe)
  • Prof. Michele Chang (Departamentul Studii Politicie și Administrative, Colegiul Europei)

Aceștia au concluzionat că este nevoie de o re-gândire a sistemelor de sănătate europene. Au subliniat faptul că actualele sisteme de sănătate sunt concepute pe linii naționale, variază mult în abordare și se confruntă cu o nouă problema: digitalizarea și interconectarea versus abordările descendente.

În timpul sesiunii plenare, un membru al PE din Belgia , Philippe de Backer, s-a adresat delegaților:  “Cel mai important lucru este să nu încercăm să reparăm sistemele care nu fucționează, ci să ieșim din tipare și să venim cu noi idei. Sunt foarte multe de făcut la nivel UE. – schimbarea punctului de concentrare folosind abordările europene pentru evaluarea tehnologiei de sănătate, pentru a furniza servicii de sănătate mai bune pe teritoriul UE”.

Vivek Muthu, președinte îngrijiri de sănătate la The Economist Intelligence Unit, a susținut că “creșterea costurilor și structurile ineficiente înseamnă că, dacă sistemele nu se schimbă în viitorul apropiat, sistemele de sănătate ale Europei s-ar putea prăbuși sub propria greutate. ”. Delegații consideră că există nevoia de a lua ideile bune prezente în fiecare stat UE și de a le combina, pentru a construi un sistem de sănătate eficient la nivel European.

Aceștia se vor întâlni din nou în aprilie și iunie cu scopul de a finaliza cartea de recomandări destinată instituțiilor europene, împărțită în cinci domenii: competențe digitale, prevenire, rezistență antimicrobială și problemele de sănătate generate de schimbările climatice și migrație.

ȘTIRI PE SCURT ȘI EVENIMENTE VIITOARE 

Cel de-al 17 lea Congres Anual EFORT din Geneva – Ziua Asistentului Medical

În data de 1 iunie, Ziua Asistentului 2016 este programată la cel de-al doilea Congres Anual EFFORT în Geneva.

Organizat de către Federația Europeană a Asociațiilor Naționale de Ortopedie și Traumatologie (EFORT), congresul se adresează asistenților medicali de pe teritoriul Europei, pentru a se reuni și participa la program, făcând schimb de cunoștințe și competențe cu colegii lor, cu scopul de a îmbunătăți experiențele ortopedice.

Tema acestui an este “Concentrare asupra îngrijirii pacientului”, iar cei mai potriviți să participe la acest eveniment sunt asistenții medicali de ortopedie și trauma, din Europa, precum și alți furnizori de îngriji medicale.

Ziua va fi structurată în sesiuni teoretice (simpozion și prezentări). de la ora 9 am până la 18.30, cu scopul de a oferi un forum în care asistenții medicali își pot prezenta realizările și studiile academice, împărtășindu-și experiențe, centrate pe îngrijirea pacientului.

Programul include sesiuni privind evaluarea și gestionarea durerii postoperatorii, dovezi pentru terapii cu medicamente anti-coagulare, evaluarea riscurilor constipației, infecția de tract urinar la pacienții cu fractură de șold, prevenirea ulcerului de presiune și perioperatorii cu inițiative conduse de asistenți medicali.

Acces la înregistrarea online aici: https://b-com.mci-group.com/EventPortal/Information/EFORT16/ENTRYPAGE.aspx

Pentru informații detaliate, vă rugăm accesați următorul link: https://www.efort.org/geneva2016/scientific-content/scientific-sessions-information/nurse-day/

MASĂ ROTUNDA LA PARLAMENTUL EUROPEAN

În data de 21 aprilie, s-a organizat la Parlamentul European din Bruxelles, masa rotundă “Probleme de sănătate publică și abordări creative pentru implicarea tinerilor”,  de către proiectul cu finanțare Europeană  Boys and Girls Plus, care are ca scop elaborarea unui program de prevenire pentru adolescenți,  care testează un set de instrumente inovatoare pentru a atrage tinerii către un stil de viață sănătos. Evenimentul va fi găzduit de către  MEP Bart Staes (BE, Verzi/EFA). 

Scopul dezbaterii este de a începe o discuție privind potențialul și perspectivele programelor de prevenire care folosesc conținut și abordări creative, pentru a fi transmise generației tinere.

ENC a fost invitat să participe și va fi reprezentat de către Prof. Dr. Theodoros Koutroubas în calitate de consilier pe probleme de politici, însoțit de un membru junior al personalului nostru, care va ajuta, în special, cu redactarea unui raport detaliat al acestui eveniment.

Va fi o oportunitate excelentă pentru ENC să își împărtășească opiniile, să comenteze asupra propunerilor și să aibă acces la multe resurse de informații, în vederea pregătirii reînoirii legislației europene, via rezultatele programului de cercetare Orizont 2020.

Pentru orice informații suplimentare, vă rugăm nu ezitați să contactați secretariatul nostru.

TEMERI CĂ BREXIT AR PUTEA DUCE LA O SCĂDERE A NUMĂRULUI DE ASISTENȚI MEDICALI

Un deficit teribil de mare al asistenților medicali din Marea Britanie a forțat South Warwickshire Foundation Trust (SWFT) să recruteze din afara granițelor, pentru a umple posturile vacante , iar secretarul pe probleme de sănătate, Jeremy Hunt a prevenit că sistemul national de sănătate se va confrunta cu un  exod de medici și asistenți medicali, dacă Marea Britanie părăsește UE.

Această afirmație este, totuși, contestată de către cei pro-Brexit, care refuză să facă legătura între cele două aspecte, și de către Royal College of Nursing care moderează propunerile secretarului de sănătate, spunând că “nu știm exact ce se va întâmpla în cazul Brexit”. SWFT a declarat că va urma instrucțiunile de recrutare oferite de către Sistemul Național de Sănătate Anglia, în cazul în care acest scenariu va deveni real.

“Brexit va debloca fonduri pentru serviciul national de sănătate aflat în dificultate”, susțin profesioniștii.

Peste 50 de profesioniști din domeniul sanitar inclusiv medici, asistenți medicali, paramedici au cerut ieșirea Marii Britanii din UE, pentru salvarea NHS.

Cu toate acestea, David Miliband, membru al fostului cabinet al Muncii, a participat la dezbaterea privind Brexit-ul  avertizând că“nu este momentul pentru o dezarmare politică unilaterală”.

Personalul sanitar a susținut că guvernul  a “lipsit NHS de finanțarea necesară”, iar Brexit-ul  va debloca fondurile care ar putea fi alocate serviciilor de sănătate.

Aceștia afirmă că “în calitate de profesioniști din domeniul sanitar care au lucrat pentru NHS ani de zile, considerăm că este cea mai buă alegere în referendumul UE  ”

Distribuiți pe Facebook Twitter
Copyright © 2001 - 2024 Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România. Toate drepturile rezervate.