Participarea la cea de-a 74-a sesiune a Comitetului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Copenhaga, Danemarca, 29-31 octombrie 2024
Platforma cursuri EMC Hotărâri ale Consiliului naţional
Bibliotecă OnlineOAMGMAMR membru ICNProgramul de revalorizare informatii utilePreședinția Consiliului UE 2019

Buletin de știri | Consiliul European al Asistenților Medicali

Distribuiți pe Facebook Twitter
Publicat pe 29 Septembrie 2022

CUPRINS:

•          Femeile care lucrează în domeniul sănătății câștigă cu 24% mai puțin decât bărbații

•          Inițiativa pentru deschiderea migrației asistenților medicali ucraineni în Statele Unite ale Americii

•          Dl. Lara-Montero: „Este timpul pentru o schimbare de paradigmă în modelele noastre de îngrijire”

•          Utilizarea Big Data pentru îmbunătățirea sectorului sănătății publice: Noul plan de lucru

•          Cum pot inovațiile privind mixul de competențe să sprijine punerea în aplicare a îngrijirilor integrate, pentru persoanele cu afecțiuni cronice și multimorbidități?

Femeile care lucrează în domeniul sănătății câștigă cu 24% mai puțin decât bărbații

La data de 13 iulie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Internațională a Muncii (OIM) au publicat o analiză detaliată, care subliniază diferența semnificativă de salarizare între femeile și bărbații care lucrează în domeniul sănătății.  Potrivit studiului, femeile care lucrează în domeniul sănătății câștigă cu 24% mai puțin decât colegii lor de sex masculin, deși ele reprezintă aproape 70% din forța de muncă din domeniul sănătății. Aceste concluzii sunt foarte îngrijorătoare, întrucât sondajul a arătat și că salariile sunt de obicei mai mici în sectorul nostru, iar diferența de venit între genuri este mai semnificativă decât în alte sectoare profesionale.  

În plus, diferența de salarizare crește considerabil în timpul concediului de maternitate și persistă pe tot parcursul carierei femeilor.  Cu toate acestea, OMS și OIM au explicat că există loc de îmbunătățiri având în vedere disparitățile salariale între țări, ce decurg din aceasta.

Directorul Departamentului pentru condiții de muncă al OIM, Dna. Manuela Tomei, a subliniat impactul crizei COVID-19: “Sectorul sănătății și al îngrijirilor se confruntă cu salarii mici,  în general, cu diferențe salariale între femei și bărbați încă foarte mari și cu condiții de muncă foarte dificile. În mod clar, pandemia COVID-19 a scos în evidență această situație, demonstrând în același timp, cât de vitale sunt sectorul și lucrătorii săi pentru familii,  societăți și economii.” Dna. Tomei a a adăugat: Nu va exista o redresare incluzivă, rezistentă și durabilă, fără un sector al sănătății și al îngrijirilor mai puternic. Nu putem avea servicii de sănătate și de îngrijire de mai bună calitate, fără condiții de muncă mai bune și mai echitabile, inclusiv salarii mai echitabile, pentru lucrătorii din domeniul sănătății și al îngrijirilor, care sunt în majoritate femei.. A sosit timpul pentru o acțiune politică decisivă, inclusiv pentru dialogul politic necesar între instituții.”

Puteți găsi mai multe informații aici.

Inițiativa de deschidere a migrației asistenților medicali ucraineni în Statele Unite ale Americii

La data de 28 iulie, CGFNS International a anunțat creara inițiativei “Passport to Liberty” (Pașaport pentru libertate) care va restabili acreditările pentru asistenții medicali ucraineni care doresc să migreze în Statele Unite. Recunoscând că trebuie acordată o atenție specială celor care au fost forțați să își părăsească țara pentru a scăpa de război, persecuție sau dezastre naturale, CGFNS dorește să revizuiască documentația pe care asistenții medicali ucraineni trebuie să o prezinte în Statele Unite. Obiectivul general al organizației este de a-i ajuta pe profesioniștii din domeniul sănătății cu studii în străinătate să trăiască și să lucreze în țara pe care au ales-o, prin evaluarea și validarea acreditărilor lor academice și profesionale.  În acest context, misiunea și responsabilitatea CGFNS față de fiecare asistent medical din întreaga lume este de a le oferi mijloacele necesare pentru a avea o viață mai bună, trăind și lucrând în țara pe care o aleg.

Președintele CGFNS a explicat: “CGFNS a creat inițiativa Passport2Liberty pentru a aborda problemele cu care se confruntă asistenții medicali ucraineni, în această perioadă de criză. Aceasta se bazează pe convingerea și pe angajamentul că o migrație sigură, sistematică și reglementară, este un drept al omului, iar comunitatea globală are responsabilitatea de a se asigura că refugiații sunt sprijiniți și împuterniciți în mod corespunzător, în toate situațiile.”

Mai mulți parteneri din SUA se vor implica în „Pașaport pentru libertate” și vor facilita inserția asistenților medicali ucraineni în forța de muncă din domeniul sănătății din SUA.

Puteți afla mai multe despre inițiativă aici.

Dl. Lara-Montero: „Este timpul pentru o schimbare de paradigmă în modelele noastre de îngrijire”

Într-o publicație recentă pentru Rețeaua Socială Europeană, o organizație care reunește autoritățile publice și este responsabilă de serviciile sociale, domnul Alfonso Lara-Montero, Directorul Executiv al acesteia, a solicitat un nou model de îngrijire. Dl Lara-Montero crede în necesitatea de a transforma actualul model de servicii sociale, pentru a răspunde mai bine dorințelor și nevoilor pacienților.

Potrivit UNICEF, aproximativ 8 milioane de copii din întreaga lume  locuiesc în instituții, în timp ce nu există date cu privire la numărul estimativ de personae în vârstă care își petrec ultimii ani ai vieții în unități rezidențiale.  În acest context, Directorul Executiv a subliniat importanța pentru pacienți de a trăi într-un mediu familial, ca și cum ar fi acasă. Cu toate acestea, mulți dintre cei din prezent sunt nevoiți să trăiască departe de semenii sau de comunitățile lor și suferă din cauza lipsei de legătură cu mediul în care trăiesc. Ca reacție la acest lucru, Alfonso Lara-Montero a solicitat un model de îngrijire care ar trebui să fie parte integrantă a unei transformări mai ample a serviciilor sociale. Acest model ar include consolidarea și sprijinirea serviciilor pentru generarea ecosistemelor de îngrijire. În acest model ar trebui incluse îngrijirea la domiciliu, îmbunătățirile tehnologice la domiciliu, îngrijirea pe timp de zi, îngrijirile de urgență, îngrijirile temporare și în unități rezidențiale.  

Tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea comunitară și la domiciuliu, susținută de o forță de muncă bine apreciată, a fost identiticată în cadrul recentei Conferinței privind serviciile sociale europene, ca și componentă centrală pentru crearea unei oferte de servicii sociale suficient de rezistentă pentru a răspunde nevoilor viitoare. Serviciile sociale din întreaga Europă împărtășesc provocarea comună de a recruta și de a-și menține forța de muncă, pentru a face față cererii tot mai mari de servicii sociale și de îngrijire. De asemenea, această schimbare și transformarea strategică mai amplă a serviciilor necesită alegeri strategice, în special în ceea ce privește investițiile în forța de muncă.

Pentr Dl. Lara-Montero, este timpul pentru o schimbare de paradigmă în modelele de îngrijire și servicii sociale, pentru a răspunde mai bine nevoilor populației.  În acest scop, politicile naționale, încurajate de fondurile Uniunii Europene, trebuie să abordeze o abordare integrată și coordonată între servicii și sectoare. În același timp, este esențial să se   revizuiască condițiile de muncă pentru personalul de servicii sociale și de îngrijire,  întrucât aceștia joacă rolul principal în furnizarea îngrijirilor.

Utilizarea Big Data pentru îmbunătățirea sectorului sănătății publice: Noul plan de lucru

La data de 28 iulie, Grupul de Coordonare Big Data a creat Agenția Europeană pentru Medicamente  (EMA), iar directorii Agenției pentru medicamente (HMA) au publicat al treilea plan de lucru, stabilind acțiuni cheie ce urmează a fi realizate în perioada  2022 – 2025. Acesta din urmă are ca scop creșterea utilizării big data în reglementare, de la calitatea datelor, prin metode de studiu, până la evaluarea și luarea deciziilor. Acesta este orientat către pacienți și ghidat de progresele științifice și tehnologice și va permite consolidarea integrării eficiente a analizei datelor, în evaluarea medicamentelor, de către autoritățile de reglementare. Utilizarea noilor tehnologii și a dovezilor generate din big data vor aduce beneficii sănătății  publice, prin accelerarea dezvoltării medicamentelor, îmbunătățirea rezultatelor tratamentelor și facilitarea accesului mai rapid al pacienților la noi tratamente.

Big data sunt seturi de date extrem de mari, care se acumulează rapid, capturate în mai multe medii și dispozitive. Împreună cu tehnologiile în curs de dezvoltare rapidă, acestea pot completa dovezile din studiile clinic, prin completarea lacunelor de cunoștințe despre un medicament și pot contribui, de asemenea, la o mai bună caracterizare a bolilor, a tratamentelor și a performanțelor medicamentelor în sistemele de sănătate individuale.

Planul de lucru stabilește rezultatele așteptate și termenele, inclusiv pentru următoarele domenii:

  • Rețeaua de analiză a datelor și de interogare în lumea reală (DARWIN EU), rețeaua de date și servicii a EMA în Europa pentru o mai bună utilizare a dovezilor din lumea reală, în evaluarea medicamentelor: planul de lucru prevede mai mult de o sută de studii DARWIN EU pe an, până în 2025;
  • Calitatea datelor: până la sfârșitul anului 2022 urmează să fie prezentat un cadru de calitate a datelor pentru rețeaua de reglementare a Uniunii Europene, în urma analizei și a schimburilor privind calitatea datelor cu o gamă largă de părți interesate, inclusiv pacienți, profesioniști din domeniul sănătății, autorități de reglementare, industria farmaceutică și mediul academic;
  • Descoperirea datelor: planul de lucru prevede publicarea unui ghid de bune practici privind metadatele din lumea reală și a unui catalog public de date europene din lumea reală. În plus, colectarea  informațiilor din documentele de reglementare va fi îmbunătățită prin dezvoltarea de instrumente de analiză și prin elaborarea de protocoale standardizate de studii clinice;
  • Competențele rețelei Uniunii Europene: planul de lucru include furnizarea de cursuri de formare în domeniul biostatisticii, al farmacoepidemiologiei și al științei datelor pentru autoritățile de reglementare, cu acces specific pentru pacienți, profesioniști din domeniul sănătății și cadre universitare.

Puteși găsi întregul plan de lucru aici.

Cum pot inovațiile privind mixul de competențe să sprijine punerea în aplicare a îngrijirilor integrate pentru persoanele cu afecțiuni cronice și multimorbidități?

Observatorul European privind sistemele și politicile de sănătatea publicat o sinteză politică referitoare la inovațiile privind mixul de competențe și la modul în care pot acestea să sprijine punerea în aplicare a îngrijirilor integrate pentru persoanele cu afecțiuni cornice și mutimorbidități.  

În cadrul acestuia din urmă, Observatorul abordează nevoia de reorganizare a serviciilor pentru o îngrijire mai centrată pe pacient și mai eficientă, ca urmare a cerințelor tot mai mari și mai schimbătoare ale pacienților cu nevoi complexe, combinate cu creșterea volumului de muncă și cu deficitul de furnizori de îngrijiri primară. În acest scop, este necesar ca forța de muncă din domeniul sănătății să adopte „schimbări în ceea ce privește mixul de competențe”, o abordare diferită a împărțirii sarcinilor și a rolurilor, precum și o mai bună coordonare. Aceasta implică o redistribuire inovatoare a sarcinilor între profesii, noi roluri suplimentare și introducerea unei mai mari flexibilități și a unui lucru în echipă mai bun.

Cele mai promițătoare inovații în materie de mix de competențe, pentru îmbunătățirea integrării îngrijirii pacienților cu nevoi complexe, sunt următoarele:

  • Schimbarea sarcinilor și a rolurilor pentru a realiza noi diviziuni ale muncii, cu practicieni avansați (asistenți medicali și farmaciști) care își asumă gestionarea unor aspecte ale îngrijirii și coordonează procesele, în strânsă colaborare cu medicii.
  • Relocarea îngrijirilor în alte medii, de exemplu în clinici conduse de asistenți medicali sau la domiciliul pacienților.
  • Introducerea unui rol (explicit) de coordonare a îngrijirilor cu diferiți profesioniști (asistenți sociali responsabili de caz, consilieri pentru pacienți) care elaborează planuri de îngrijire comune și monitorizează sănătatea și bunăstarea pacienților.
  • Responsabilizarea pacienților și a celor care îi îngrijesc prin intermediul personalului specializat (educatori, asistenți medicali comunitari) care oferă informații și formare, pentru consolidarea autocontrolului pacienților și pentru a sprijini schimbarea comportamentală.
  • Introducerea unor roluri dedicate prevenției în cadrul îngrijirilor primare, cu asistenți medicali,  farmaciști, asistenți medicali comunitari sau consilieri pentru pacienți, care să stimuleze cunoștințele în materie de sănătate, să ofere sfaturi și consiliere și să promoveze un stil de viață sănătos.
  • Stabilirea lucrului în echipă și a colaborării în cadrul unor echipe multiprofesionale care să permită diferitelor profesii (medici generaliști, specialiști, asistente medicale, terapeuți, asistenți sociali, asistenți medicali comunitari, personal din adăposturi) să lucreze împreună, dincolo de granițele sectoriale, pentru a organiza și coordona îngrijirea comună și pentru a face legătura între serviciile de sănătate și de îngrijire.

Puteți găsi documentul integral aici.

Distribuiți pe Facebook Twitter
Copyright © 2001 - 2024 Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România. Toate drepturile rezervate.